1. CĂUȘENI
Odovadă că limba română vorbită pe teritoriul Rep. Moldova (Basarabia noastră multiseculară) este mai conservatoare o constituie și prezența cuvântului căuș în toponimul Căușeni. Istoria localității Căușeni este legată de cea a sudului Basarabiei, de pe vremea Imperiului Roman. După cuceririle romane, împăratul Traian ar fi ridicat pe teritoriul actualului oraș un val de apărare, menirea căruia era de a proteja hotarele imperiului de invaziile barbare. În istorie acest val de apărare a rămas cu denumirea Valul lui Traian. Cu aceeași denumire a fost numit și un cartier al orașului Căușeni.
2. COTEȘTI, judeţul Vrancea
Conform legendei, numele comunei Cotești, din județul Vrancea ar proveni de la un anume Stan Cotea, care a primit aici o proprietate de la voievodul Țării Românești, Radu cel Mare (1495 –1508). De vreme ce autorii istoriei localității Cotești din județul Vrancea oferă informații minime despre numele acesteia
Răspândirea triburilor geto-dace:
3. RĂCĂTĂU
O altă stupizenie în legătură cu alt toponim, de astă dată din Ardeal, este cea despre originea numelui localității RĂCĂTĂU. Siteul Wipedia notează: Răcătău (< maghiară „ráktató”, „rágtató” în trad. „meliță„) – un sat în partea de vest a județului Alba, în Munții Metaliferi. Măguri-Răcătău (maghiară Szamosfő, Reketó), o comună în județul Cluj, Transilvania, România. Atât! Credem că toponimul RĂCĂTĂU este de origine dacă. Avem în vedere faptul că unul din triburile dace trăitor pe aceste meleaguri erau Racataii. O asemena etimologie este mai aproape de adevăr, ținând cont și de evoluția limbii române.
Pompiliu Comșa