Candidatura Doctorului Răzvan Constantinescu – Cum 229.000 de semnături au devenit 120.000
Doctorul Răzvan Constantinescu, medic și președintele executiv al Partidului Patrioții Poporului Român, s-a confruntat cu o situație controversată în încercarea de a-și oficializa candidatura la alegerile prezidențiale din 2024. Deși campania sa de strângere de semnături a adunat inițial aproximativ 229.000 de semnături, un număr impresionant care părea să-i asigure participarea la cursa electorală, Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că doar 120.000 dintre acestea au fost validate, sub pragul necesar de 200.000.
Efortul din spatele semnăturilor
Strângerea semnăturilor este un proces deosebit de dificil pentru fiecare candidat. Aceasta necesită o mobilizare masivă de resurse, echipe și voluntari, mai ales pentru partidele mai mici sau pentru candidații independenți care nu beneficiază de susținerea structurilor mari și bine organizate. În acest context, efortul echipei lui Răzvan Constantinescu de a aduna peste 200.000 de semnături a fost impresionant și extrem de important pentru a-l plasa pe listă alături de alți candidați notabili.
Cu toate acestea, decizia BEC de a invalida o parte semnificativă din semnături a adus un val de indignare și acuzații din partea lui Constantinescu, care a criticat vehement autoritățile și structurile care, în opinia sa, îi împiedică accesul în cursa electorală.
Respingerea altor candidați și contextul politic
Doctorul Constantinescu nu a fost singurul candidat respins de BEC. Și candidatura preotului Ciprian Mega, cunoscut pentru regizarea filmului “21 de rubini”, a fost respinsă. Mega a fost o figură controversată după participarea sa la Festivalul de Film de la Moscova și după întâlnirile cu oficiali ruși. Aceste respingeri vin pe fondul unor tensiuni politice și dezbateri legate de influențele externe asupra campaniilor electorale din România.
În discursul său public, Constantinescu a exprimat un puternic scepticism față de NATO, criticând redirecționarea fondurilor publice către Ucraina și descriind evenimentele din Gaza drept un „genocid”. El consideră aceste subiecte drept tabu și anticonstituționale în peisajul politic actual din România, acuzând o politică de favorizare a anumitor candidați și marginalizarea celor care exprimă opinii critice față de alianțele internaționale ale României.
“Indezirabil în cursa electorală”
Constantinescu și-a exprimat frustrarea într-un mod virulent pe rețelele sociale, afirmând că, în timp ce figuri precum Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Cristian Terheș și George Simion au trecut de filtrul BEC fără probleme, el și Diana Șoșoacă sunt considerați „indezirabili”. Constantinescu a făcut referire la diverși candidați aprobați, insinuând că aceștia sunt favorizați de structurile de putere din țară și acuzând o conspirație împotriva sa și a Șoșoacă.
Într-un alt episod, Constantinescu l-a criticat pe Mirel Palada, sociolog și consultant politic, acuzându-l de minciună după ce acesta a comentat în mod ironic asupra candidaturii sale eșuate. Palada a susținut că Constantinescu s-a plâns în repetate rânduri că nu este inclus în sondajele electorale, lucru pe care doctorul îl neagă vehement. Constantinescu a calificat declarațiile lui Palada drept „mincinoase” și a sugerat că blocarea sa din sondaje face parte dintr-o strategie concertată de marginalizare a sa.
Dreptul de a fi ales este un drept fundamental garantat de Constituția României, care reglementează participarea cetățenilor la viața politică a țării, inclusiv dreptul de a candida și de a fi ales în funcții publice. Acest drept este reglementat în principal de articolele 36 și 37 din Constituția României:
Articolul 36: Dreptul de vot
Acest articol prevede că cetățenii români au dreptul de a vota de la vârsta de 18 ani împliniți, cu excepția celor care au fost declarați inapți din punct de vedere mental sau care au fost condamnați printr-o hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Articolul 37: Dreptul de a fi ales
Acest articol stabilește condițiile necesare pentru ca un cetățean să poată candida la o funcție publică. Conform Constituției, orice cetățean român are dreptul de a fi ales, dacă îndeplinește următoarele condiții:
- Vârsta minimă: pentru a candida la Camera Deputaților și Senat, cetățenii trebuie să aibă cel puțin 23 de ani, iar pentru a candida la funcția de președinte al României, vârsta minimă este de 35 de ani.
- Cetățenia: candidatul trebuie să fie cetățean român și să aibă domiciliul în România.
- Capacitatea deplină de exercițiu: persoanele care au fost declarate incapabile printr-o decizie judecătorească nu pot candida.
- Fără condamnări penale: o persoană care a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu poate fi aleasă.
Limitări sau restricții?
Constituția prevede că anumite funcții sau condiții speciale pot restricționa dreptul de a candida. De exemplu, persoanele care fac parte din forțele armate sau din cadrul instanțelor judecătorești pot avea dreptul de a candida limitat în funcție de legislația specifică.
În concluzie, dreptul de a fi ales este unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor români, garantat prin Constituție, și are un rol esențial în procesul democratic al țării.
În profida eforturilor sale și a susținerii venite din partea unei părți a electoratului, Dr. Răzvan Constantinescu se vede acum exclus din cursa electorală pentru Președinția României. Însă, el continuă să susțină că aceste obstacole nu sunt decât rezultatul unei conspirații mai mari împotriva vocilor critice din politica românească, promițând că va continua să lupte pentru valorile și convingerile sale.