Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declanșat oficial procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), potrivit anunțului publicat pe portalul instituției. Decizia vine în contextul apropierii încheierii mandatului actualei președinte, judecătoarea Corina Corbu, al cărei mandat expiră pe 16 septembrie 2025.
Potrivit legislației în vigoare, în cazul în care mandatul unui președinte al instanței supreme urmează să expire, procedura de selecție trebuie demarată cu cel puțin 30 de zile înainte de finalizarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile față de acest termen.
În acest context, surse judiciare citate de G4Media.ro indică faptul că judecătoarea Lia Savonea, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții de Apel București, ar putea fi una dintre principalele candidate pentru funcția de președinte al ÎCCJ. Savonea a fost promovată în martie 2023 la Secția Penală a Înaltei Curți.
Condițiile legale pentru candidați
Conform Legii privind statutul magistraților, pot candida la această funcție judecătorii care activează la ÎCCJ de cel puțin doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani. Candidații pot depune dosarele până la data de 17 iunie 2025, iar începând cu 23 iunie va începe etapa interviurilor și a analizei planurilor manageriale, potrivit calendarului publicat de CSM.
Examinarea constă în prezentarea planului managerial și evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare.
Importanța funcției de președinte al ÎCCJ
Funcția de președinte al instanței supreme este una de importanță strategică în arhitectura sistemului judiciar din România. Președintele ÎCCJ poate face parte, spre exemplu, din completul de judecători desemnați să emită mandate de siguranță națională la solicitarea Serviciului Român de Informații (SRI), are rol decizional în structura administrativă a instanței și participă la reuniuni de coordonare cu celelalte instituții ale sistemului de justiție.
Profilul Liei Savonea
Judecătoarea Lia Savonea a fost președinte al CSM în perioada 2019-2020 și a condus anterior Curtea de Apel București. De-a lungul carierei sale, numele ei a fost asociat unor decizii controversate, dar și unei influențe considerabile în structura de conducere a sistemului judiciar. În timpul mandatului său la CSM, a susținut reformele promovate de majoritatea parlamentară dominată de PSD în perioada 2017-2019, inclusiv cele privind funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
În 2023, a fost numită judecător la ÎCCJ în urma unui interviu, decizie care a stârnit controverse în rândul unor magistrați și organizații civice, în special în contextul unei sentințe anterioare pronunțate de Savonea într-un dosar penal cu elemente sensibile privind minori.
De asemenea, a fost membru în completul care a dispus rejudecarea cazului Mario Iorgulescu pentru ucidere din culpă, după ce o instanță îl condamnase pentru omor, și în completul care a decis arestarea avocatei din Arad suspectate că ar fi comandat asasinarea propriului tată.
Urmează o perioadă sensibilă pentru justiție
Decizia privind noul președinte al ÎCCJ este una crucială pentru independența și credibilitatea instanței supreme. Contextul este cu atât mai delicat cu cât România se află într-o perioadă post-electorală, în care direcția reformei în justiție este atent monitorizată atât de societatea civilă, cât și de partenerii externi.
Indiferent de rezultatul procedurii, este de așteptat ca selecția să atragă un interes major și să ridice întrebări privind traseul viitor al justiției române.