În plină campanie prezidențială, un personaj cu trecut dubios și gesturi condamnate public, Csomortányi István, fost președinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, sprijină activ candidatura lui Nicușor Dan, deși legea interzice partidelor fără candidat propriu să facă propagandă electorală pentru alții.
Și nu oricum: cu postări, videoclipuri și mesaje în care denunță pe rând UDMR, Crin Antonescu, Victor Ponta, Guvernul și, desigur, „politica anti-maghiară”.
În schimb, oferă un „DA hotărât” pentru Nicușor Dan. Fără nicio reacție publică de delimitare din partea acestuia.
Istoricul lui Csomortányi: de la „Sieg Heil” la „votul pentru schimbare”
În 2019, Csomortányi a fost amendat cu 5.000 de lei de CNCD după ce a fost surprins într-o fotografie făcând salutul nazist. Gestul a fost condamnat inclusiv de deputatul evreilor din România, Silviu Vexler. Consiliul a votat sancțiunea în unanimitate, subliniind că „încalcă demnitatea umană și memoria victimelor regimului nazist”.
Aceasta nu a fost o rătăcire de tinerețe, ci o parte dintr-un model de radicalism mascat în discurs naționalist, care continuă până azi. În februarie 2022, în ziua invaziei ruse în Ucraina, Csomortányi cerea „neutralitate” și acuza Ucraina că „calcă în picioare minoritățile”. La final de 2022, spunea că România nu merită Schengen pentru că e „anti-maghiară”. În 2024, poza alături de Novák Élőd, extremist cunoscut pentru declarații antisemite.
Csomortányi cheamă public la vot pentru Nicușor Dan, într-un demers care încalcă legea electorală, conform Biroului Electoral Central. De altfel, BEC a cerut eliminarea conținutului de pe platforma Facebook – dar, evident, platforma ignoră.
Întrebarea care rămâne: de ce nu se delimitează Nicușor Dan de acest sprijin?
Tăcerea sa nu e doar suspectă, ci periculoasă. Într-o Românie care a condamnat extremismul, orice asociere tăcută cu personaje cu trecut neonazist este un afront direct la valorile democratice.
