Se întâmplă ciclic unele evenimente neprogramate, dar anticipate și știute conform rapoartelor anuale FAO, OECD, FMI, ONU, Departamentul de Stat al SUA, publice la nivel mondial, datorită schimbărilor climatice. Sunt documente cunoscute, inclusiv de guvernele Românii de când s-au editat. Comuniști, au respectat prevederile lor , așa xum reiese din patrimoniul administrat de DGIFKA din cadrul Ministerului Agriculturii, în prezent Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare/azi Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare cu filiale în întreaga Românie, al cărei patrimoniu (amenajări irigații 3.000.617 ha , amenajări desecare drenaj 3.085.245 ha, amenajări combaterea eroziunii solului 2.213.079 ha, lucrări de apărare împotriva inundațiilor 963.823 ha, diguri apărare Dunăre 1.181 km, diguri râuri interioare 1.089 ha și infrastructura auxilială-staații pompare, canale de evacuare, baraje beton, gabioane, praguri de cădere în amenajări, etc.). Administrarea acestui patrimoniu aparține Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, înființată urmare a Legii 138/2004 și HG 1407/2004, care au fost finanțate cf. Legii 4/2004 de Banca Mondială. Această organizare impusă de cadrul legislativ menționat a condus la dezintegrarea sistemului de îmbunătățiri funciare din România, prin constituirea ANIF-RA și SNIF SA, ambele din București, fără să se respecte cadrul legal. Ministerul Agriculturii și cele două institiuții menționate aveau obligația să administreze sectorul de îmbunătățiri funciare în conformitate cu OUG nr.98/3.11.2010, aprobat de CSAT în data de 22 iunie 2010, care se referă la strategia națională de protecție a infrastructurii critice și implementarea unui mecanisim de identificare și desemnare a infrastructurii critice naționale și europene, obligatorie pentru toate ministerele, cf. Anexei 1. La poziția nr.4 Ministerul Agriculturii are respensabilitatea pentru sectorul alimentației și la pct. 4.1 producția și furnizarea de hrană, asigurarea siguranței și securității alimentelor. Aprobată prin Legea nr.18/2011 unde autoritățile publice responsabile-Anexa 1- răspund de aplicarea prezentei hotărâri conform competențelor. Cele prezentate mai sus au fost înaintate către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cabinet ministru ca notă de informare din anul 2010 până în prezent, de către Agenția Domeniilor Statului. Un personaj insolent care s-a tot rotit pe lângă borcanul de miere din care, conform zvonurilor, s-a înfruptat personal este Emil Florian Dumitru, deputat de Călărași, ex-secretar de stat cu răspundere pe îmbunătățiri funciar în cabinetul Oros.
V-am făcut acest mic remember legislativ pentru a demonstra cârcotașilor că baza legală și documente în acest sens au existat, dar nu au fost luate în seamă de decidenți. Instituțiile de forță ale statului (SRI, Ministerul Public) ar trebui să verifice și mai ales să cerceteze miniștrii, secretarii de stat și directorii de la MADR, directorii ANIF și pe cei ai SNIF-ului. Cele prezentate de noi sunt în conformitate cu Hotărârea nr.4/2010 referitoare la Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind sistemele de irigații, precum și ale altor sectoare de îmbunătățiri funciare. Președinte al Comisiei Agricole din Camera Deputaților la acea dată era academicianul Valeriu Tabără, actualmente președintele ASAS București. Din comisia parlamentară au făcut parte ca experți, acad. Ion Nicolaescu, prof Lup din Constanța și ing.Mardare Gheorghe, gălățeanul nostru, fiecare în baza unei Convenții Civile cu Camera Deputaților..
Din Hotărârea menționată, dați-ne voie să cităm: art.1. Camera Deputaților aprobă concluziile și propunerile formulate în raportul depus de Comisia Parlamentară de anchetă privind situația sistemelor de irigații, precum și altor sectoare de îmbunătățiri funciare( ….) Art.4.(1) În termen de 30 de zile de la data adoptării prezentei hotărâri Guvernul României și celelalte autorități sesizate (de la art.2) cu Hotărârea Camerei Deputaților și cu Raportul Comisiei Parlametare de anchetă vor informa Biroul Permanent al Camerei Deputaților cu privire la măsurile adoptate.
Menționăm că până la această dată nu s-a luat nici o măsură în baza acestei hotărâri. Sper că este arhisuficient disprețul față de sectorul îmbunătățirilor funciare.
Situația succintă diurnă a sectorului de îmbunătățiri funciare
SNIF-SA București, prestator servicii de îmbunătățiri funciare, este aflată în Reorganizare Judiciară si Faliment la Tribunalul Bucuresti și Administrare Specială. Potrivit OUG 82/29.09.2011. s-,a modificat Organizarea ANIF RA în Agenția NIF RA, în contradicție cu Legea 138/2004, lege ORGANICĂ ce nu se putea modifica cu OUG, ca să nu se intre în incidența Legii 85/2014. De fapt pentru cititorii acestei analize pertinente precizăm că în aceeași situație juridică este și ISPIF SA Infrastructurile detinute de Ag.NIF fac parte din infrastructura critică, conform OUG 98/2010. Responsabilitatea este a NUMITILOR pe functii in Institutiile mentionate, pe criterii politice si la DECONCENTRATE, locale și județene, pe criterii necunoscute.
Haideți să vă oferim și un exemplu concludent. Prin adresa cu nr.1194/2.12.2014 numitul Mardare Gheorghe, a înaintat către PNL Galați în baza Statutului art.5 al.2-3 o prezentare succintă și o propunere de reabilitare și reorganizare a sectorului de îmbunătățiri funciare din România, respectiv parlamntarilor George Stângă și George Scarlat. Ultimul a ocupat-țineți-vă bine- și funcția de secretar de stat la MADR cu atribuțiuni și pe îmbunătățiri funciare. Dar tovarășii incompetenți pe lovele, cumetrii etc. și cu creiere vidate, mucles. Asta nu-i împăiedică să se autopropună pe primele locuri ale viitoarelor liste parlamentare. Sau gălățenii care i-au ales au o altă opinie?
Ce are DNA-ul pe masa urgențelor
DNA, în probitatea profesională de care românii sunt convinși, aflăm că are pe masa urgențelor și două dosare cu subiecte similare. În conformitate cu Raportul de activitate al Administratorului Special Mardare Gheorghe, având numărul de înregistrare la SNIF București 1716/26.04.2012, depus și la cabinetul ministrului Agriculturii, este precizat că o parte din aspectele prezentate fac obiectul a două dosare instrumentate de DNA București, respectiv 35//P/2009 și și 401//P/2011, fiind în faza actelor premergătoare față de .managementul din SNIF SA și ANIF RA. Se impunea de atunci chiar acțiune directă de urmărire a circuitului banilor publici, cel puțin din anul 2007 până la data prezentului raport la ambele instituții menționate.
Efectele dezastrului
Moartea a 7 oameni până în prezent în cele două județe analizate, din 9 câți au murit în toată Europa, distrugerea a circa 6000 de case ale locuitorilor comunelor Cudalbi, Pechea, Costache Negri, Slobozia Conachi, Suhurlui, Cuca, Băneasa, Suceveni, Corod, Vameș, Tudor Vladimirescu,|Fârțănești și altele, a căror valoare este greu de estimat în acest moment. are ca principală cauză faptul că managementul Apelor Române referitor la Decolmatare pe râurile Geru, Suhurlui, Chineja nu s-au efectuat conform specificațiilor proiectanților, fiind doar niște spoieli pentru încasarea banilor, situație care trebuie cercetată de instituțiile de forță ale satului. Pericolele precum focarele de infecții generate de moartea animalelor, mâl, dărămături, inerentele semne de apariție a holerei, tetanosului și malariei, având ca gestionar Ministerul Sănătății, distrugerea șoselelor, podurilor și căii ferate Galați-Bârlad, toate generând o criză umanitară greu de remontat, mai ales în condiția că este pentru a treia oară când acest fenomen natural se manifestă. Un prim semnal este că după 103 ani a reapărut holera în România. Administraţia Naţională „Apele Române” se ocupă doar de colectarea banilor de la Primării.
Însoțim analiza noastră cu patru hărți reprezentative vizând amenajările de Îmbunătîțiri Funciare, de irigații. de desecare și a eroziunii solului, care nu au fost administrate și gestionate de instituțiile menționate. Oare acum NATO unde este? Dar UE? Polonia déjà a solicitat un împrumut de 1,5 miliarde estimate pentru rezolvarea unei crize similare. Noi ce mai așteptăm? Poate doar intervenția divină a lui Dumnezeu, pe care o merităm doar în parte.
Pompiliu Comșa