În trecut, intrarea în post marca un moment important în viața satului. Odată cu Lăsata Secului, nu doar că nu se mai mânca dulce, dar nu se mai organizau nici petreceri sau șezători. Cu toate acestea, femeile continuau să muncească asiduu.
Etnologii de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale au arătat că modelele ornamentale erau inspirate din natură și că fiecare motiv avea o semnificație aparte. Fiecare zonă avea specificul ei în ceea ce privește modelele și culorile folosite în îmbrăcămintea tradițională.
În perioada postului, când nu se mai desfășurau petreceri sau șezători, femeile și fetele tinere lucrau intens, în special la confecționarea îmbrăcămintei noi pentru sărbători. Cu toate că nu se mai organizau evenimente sociale, munca pentru pregătirea hainelor noi pentru întreaga familie continua într-un ritm susținut.
Fetele și nevestele tinere lucrau adesea în secret, pentru a nu dezvălui modelele pe care le coseau pe cămășile noi ce urmau să fie purtate de Paște la biserică. Competiția era acerbă, iar fiecare tânără își dorea să fie cât mai originală și creativă, în încercarea de a fi considerată “cea mai frumoasă”. Etnologii au păstrat caiete vechi cu modele transmise de la mame și bunici, pe care le foloseau la ornarea cămășilor de sărbători.
În acea perioadă, modelele erau ținute ascunse și erau păstrate cu grijă de fete și neveste, pentru a fi sigure că vor avea cele mai mândre cămăși în ziua de Paști. Se căutau modele cât mai originale și se lucra intens pentru a surprinde prin frumusețea detaliilor.
Munca lor nu se limita doar la gospodărie, ci mai ales la pregătirea îmbrăcămintei noi pentru toată familia. În trecut, era responsabilitatea femeii să asigure necesarul de țesături, de la îmbrăcăminte pentru membrii familiei până la lenjerii de pat sau alte obiecte textile casnice.
Prin această tradiție a confecționării hainelor și ornamentelor tradiționale, femeile contribuiau la păstrarea identității culturale a comunității și la transmiterea de la o generație la alta a tehnicilor și modelelor tradiționale. Munca lor intensă și talentul artistic rămân parte integrantă a patrimoniului cultural al României.
