Într-o mișcare controversată, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că deciziile Curții Constituționale a României (CCR) privind prescripția se aplică retroactiv de la 25 iunie 2018 până la 1 februarie 2014. Aceasta hotărâre reconfirmă o decizie anterioară a ÎCCJ din 25 octombrie 2022, în pofida unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care stipulează că instanțele naționale nu sunt obligate să aplice retroactiv aceste decizii ale CCR.
Decizia ÎCCJ din 17 iunie 2024
Pe 17 iunie 2024, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ, condus de judecătoarea Eleni Marcu, a stabilit următoarele:
- Obligativitatea Deciziei nr. 67/2022: Instanțele de judecată nu pot ignora dezlegarea chestiunii de drept privind aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, stabilită prin Decizia nr. 67/2022 a ÎCCJ. Aceasta trebuie aplicată în limitele deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU.
- Aplicarea Retroactivă a Deciziilor CCR: Dezlegarea dată prin Decizia nr. 67/2022 se va aplica actelor de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, conform condițiilor stabilite de aceasta și a Deciziei nr. 297/2018 a CCR.
Această decizie devine obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Implicațiile Deciziei
Decizia de a aplica retroactiv prevederile privind prescripția a stârnit un val de controverse și dezbateri în rândul juriștilor și politicienilor. În esență, aceasta permite ca faptele penale să fie prescrise mai rapid pentru perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022, extinzând astfel intervalul în care anumite infracțiuni nu mai pot fi urmărite penal.
Reacțiile și Controversele
CJUE și Deciziile Naționale
CJUE a decis în 2023 că instanțele naționale nu sunt obligate să aplice retroactiv deciziile CCR privind prescripția, stabilind că acest principiu nu se poate aplica pe principiul legii penale mai favorabile în mod retroactiv. Aceasta decizie a fost întărită și pentru dosarele de corupție la începutul anului 2024.
Cu toate acestea, instanțele românești au aplicat haotic aceste decizii, majoritatea continuând să urmeze linia stabilită de CCR și ÎCCJ, permițând astfel prescripția mai rapidă pentru perioada menționată.
Exemple și Excepții
Un caz recent de aplicare a acestei decizii este cel al Elenei Udrea, care a scăpat de dosarul Hidroeletrica datorită prescripției. Totuși, ÎCCJ a decis să confisce 3,4 milioane de euro de la aceasta, în ciuda încetării procesului penal.
Pe de altă parte, există și excepții notabile, cum ar fi cazul judecătorilor Iulian Dragomir și Cristina Rotaru, care au aplicat deciziile CJUE și nu au încetat procesul penal pe prescripție în dosarul milionarului Dragoș Dobrescu.
Decizia ÎCCJ din 17 iunie 2024 reconfirmă aplicarea retroactivă a prevederilor privind prescripția, în ciuda clarificărilor CJUE. Aceasta continuă să genereze controverse și incertitudini în sistemul judiciar românesc, afectând numeroase dosare penale, în special cele de corupție. Rămâne de văzut cum vor naviga instanțele naționale aceste directive contradictorii și cum va influența această decizie percepția publicului asupra justiției în România.
