Klaus Iohannis și Gulfstream-ul: Ziua Limbii Române la Chișinău

Într-o vizită de doar 3 ore și 16 minute la, președintele Klaus Iohannis a făcut o călătorie de lux, zburând cu un Gulfstream G550, unul dintre cele mai sofisticate avioane de business din lume. Această vizită a avut loc acum trei zile, cu plecare și întoarcere din Constanța, într-o mișcare ce a atras atenția nu doar prin rapiditatea deplasării, ci și prin opulența mijlocului de transport ales.

Gulfstream-ul care l-a plimbat pe Iohannis la Summitul NATO și în Africa

Avionul în care a călătorit președintele Iohannis nu este unul obișnuit. Este același Gulfstream G550 care l-a transportat recent la Summitul NATO și anul trecut în turneul său diplomatic în Africa. Acest model de avion este cunoscut pentru performanțele sale excepționale, capacitatea de a zbura pe distanțe lungi și confortul deosebit pe care îl oferă pasagerilor săi.

Cea mai fastuoasă celebrare a Zilei Limbii Române?

Interesant este faptul că această călătorie fastuoasă a avut loc chiar cu ocazia Zilei Limbii Române, un eveniment important, dar care a trecut relativ neobservat în acest an. Dacă luăm în considerare și faptul că aeronava a fost adusă din Dubai cu o zi înainte pentru a prelua delegația prezidențială, iar costurile acestor zboruri sunt incluse în factura finală, ne aflăm, probabil, în fața uneia dintre cele mai scumpe modalități de a marca această sărbătoare națională.

Costurile unei vizite de lux

Zborurile cu un Gulfstream G550 nu sunt deloc ieftine, mai ales când se adaugă costurile aducerii avionului din alte destinații, cum a fost cazul cu Dubaiul. Închirierea unui astfel de jet pentru un zbor privat poate ajunge la sume considerabile, iar toate aceste costuri sunt acoperite de bugetul destinat transportului delegațiilor oficiale. În contextul economic actual, când discuțiile despre cheltuielile publice sunt tot mai frecvente, această vizită ridică întrebări cu privire la prioritizarea resurselor.

Vizita de doar câteva ore a președintelui Iohannis la Chișinău, realizată cu un Gulfstream G550, rămâne un exemplu de ASA NU în diplomația românească. Deși a fost o vizită oficială de importanță, modalitatea de transport aleasă este văzută ca o celebrare extravagantă a Zilei Limbii Române, o sărbătoare care, în mod ironic, a trecut neobservată de majoritatea românilor.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult