La zi Io mă bucur că presa română a descoperit contractele pe Fara.
Care sunt legale. Singurul lucru pe care nu-l înțeleg este de ce presa (și așa decredibilizată) a tăcut până acum.
Cum așa, veți spune? Păi da, PSD a avut timp de 2 ani contracte de lobby pe bani publici cu “americanii”, decontate de cetățeni. 40.000 de dolari pe lună/ timp de 1 an pe contractul din 2022-2023 și 36.000 pe lună/ timp de 1 an pe contractul din 2023-2024. Știți cine erau “americanii”?
Paravanul era “republican” dar subcontractorul real al contractului era democrat. Adică Ciolacu a vrut să se cosmetizeze în funcția de premier pe aproape 1 milion de dolari americani în fața lui Sleepy Joe.
Ce nu știți voi – dar aflați acum (în premieră, aș spune) – este la cine a apelat PSD/Ciolacu/ Popescu ca să facă asta. La o firmă care făcea lobby pentru companii sancționate internațional pentru încălcarea drepturilor omului, pentru spionaj de stat, pentru supravegheri ilegale împotriva jurnaliștilor, care a jucat un rol în uciderea lui Jamal Khashoggi și pentru o alta firmă mufată direct la Ministerului Securității din China, sancționată de SUA pentru supraveghere ilegală și încălcări ale drepturilor omului. Adică din toți lobbyiștii – din toată industria – Popescu și Ciolacu i-a căutat până i-a găsit chiar pe cei mai nenorociți dintre ticăloși, pe cei de care fuge toată lumea de pe glob. Literalmente. Mișto, nu? Buckle up!
Președintele interimar Bolojan încalcă legea cu îndîrjire făcînd campanie directă și nemijlocită unui candidat de partid. Legea alegerilor prezidențiale 370/2004 spune clar că președintele în exercițiu al României se poate implica în campanie alături de un partid sau o alianță DOAR atunci cînd el însuși este candidatul acelui partid/alianță. În rest, nu. ”Articolul 35 (2) Președintele în funcție poate participa la campania prezidențială a partidului politic sau a alianței politice care l-a propus sau îi susține candidatura, potrivit art. 27(care reglementează candidaturile la președinție n.n.)”.
România se confruntă cu cea mai gravă criză financiară din ultimii 35 de ani. Deficitul bugetar a atins nivelul alarmant de 9,3% din PIB în 2023, comparativ cu limita de 3% impusă prin criteriile de la Maastricht și triplul mediei UE de 3,1%. Inflația persistă la 5,1%, fiind a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, după Ungaria, conform datelor Eurostat.
Datoria externă a României a depășit pragul critic de 208 miliarde euro, reprezentând aproximativ 71% din PIB – o creștere dramatică de la 37% în 2019. În ultimii trei ani, datoria publică s-a majorat cu peste 60 de miliarde euro, fără investiții majore în infrastructură sau servicii publice fundamentale.
