Lunea Mare: Tradiții și obiceiuri în prima zi din Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor, marchează perioada finală înaintea Duminicii Învierii Domnului. În prima zi a acestei săptămâni, cunoscută drept Lunea Mare, credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.

Slujbele desfășurate în biserică în aceste zile, numite Denii, au rolul de a le aminti credincioșilor evenimentele petrecute în ultimele zile din viața Mântuitorului.

Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Tradițiile și obiceiurile din Lunea Mare

În Lunea Mare din Săptămâna Patimilor sunt respectate mai multe tradiții și obiceiuri care au fost transmise din strămoși.

În primul rând, se spune că în toate zilele din Săptămâna Mare nu este bine să se consume „urzici sau mâncăruri gătite cu oțet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici și i s-au umezit buzele cu oțet, în loc de apă”, conform Dicționarului de simboluri și credințe tradiționale românești, de Romulus Antonescu.

În multe zone din țară, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Acestea scot totul afară din casă, spală și aerisesc bine, astfel încât să iasă toate relele de peste iarnă.

Related posts

Partide noi, cu aceiași oameni vechi – aceeași piesă, alt decor

Zvonuri, „fake news” sau adevăruri pe care nu se dorește să se afle?

Inspectorii ANAF, trimiși să aplice sancțiuni arbitrare firmelor. Cine vine fără bani e concediat

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult