„Marea de la Munte”

Descoperă „Marea de la Munte”, locul superb din România în care poți face plajă pe nisip fin și într-un decor de vis. Este o destinație pe care puțini o știu și care are un potențial turistic uriaș. Întreaga zonă este una impresionantă. Situată la poalele munților Pădurea Craiului, pe cursul râului Crișul Repede, Plaja Șuncuiuș este amenajată și așteaptă vizitatori. Are nisip și șezlonguri care amintesc de litoralul românesc, dar temperaturile sunt mai mici și reprezintă o variantă pentru cei care fug de caniculă.

„Marea de la Munte”, așa cum este cunoscută de localnici, este ușor accesibilă. O despart 63 de kilometri de Oradea și 103 kilometri de Cluj-Napoca. Bucureștenii ajung mai greu și au nevoie de aproape 7 ore ca să parcurgă cei 542 de kilometri. Plaja Șuncuiuș nu este aglomerată, iar prețurile sunt mult mai mici decât pe litoralul românesc sau din stațiunile de pe Valea Prahovei. Pentru închirierea unui șezlong turiștii nu plătesc o avere, iar în apropiere au apărut mai multe pensiuni și campinguri. Priveliștea este una cu adevărat spectaculoasă, iar stânca imensă din apropierea plajei duce cu gândul la cele din apropierea plajelor din Thailanda. Râul Crișul Repede îi „răcorește” pe cei care ajung în zonă. Turiștii care își doresc senzații tari nu au timp să se plictisească. Sunt trasee montane în zonă (n.r. Parcul Natural Apuseni) care merită să fie explorate, dar și trasee de Via Ferrata. Mai mult decât atât, se organizează rafting pe râu. Cazările la pensiunile din apropierea plajei Șuncuiuș sunt pentru toate buzunarele. De exemplu, în ultimul weekend din această lună se poate rezerva o cameră, pentru două persoane, cu 180 de lei pe noapte. Chiar lângă plajă este Pensiunea Lavinia.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult