Declarațiile făcute de Crin Bologa, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție în perioada 2020–2023, scot la iveală mecanismele prin care independența Justiției din România ar fi fost erodată sistematic, prin modificări legislative opace și printr-un pact tacit între politicieni, grupuri de interese și segmente din sistemul judiciar.
Afirmațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie, la Cluj-Napoca, în cadrul unei dezbateri organizate de Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), eveniment moderat de profesorul Corneliu Bjola, la care au participat și foștii judecători Andreea Chiș și Cristi Dănileț. Dezbaterea a avut loc chiar în ziua în care Curtea Constituțională a României a amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra pensiilor speciale ale magistraților.
„Centre de reflecție” și modificări legislative în afara dezbaterii publice
În intervenția sa, Crin Bologa a descris, cu precizia unui investigator, etapele care au dus la ceea ce el numește un „pact de neagresiune” între puterea politică și puterea judecătorească, în detrimentul interesului public.
Potrivit fostului procuror-șef DNA, atât în 2016, cât și în 2022, legile Justiției au fost modificate în mod netransparent, în afara procedurilor normale de consultare publică, în așa-numite „centre de reflecție” – structuri informale în care ar fi participat magistrați, politicieni și oameni de afaceri.
„A existat un efort coordonat de a subordona instituții independente unor interese de grup”, a declarat Bologa, susținând că scopul acestor întâlniri era „ștergerea trecutului dosarelor instrumentate și blocarea funcționării Justiției”.
Prescripția, un mecanism „toxic”
Fostul șef al DNA a oferit și un exemplu concret privind efectele legislative nocive asupra luptei anticorupție, referindu-se la modul în care este calculată prescripția în cazul infracțiunilor de luare de mită.
El a descris situația tipică a contractelor mari de infrastructură, unde mita este pretinsă la început, dar banii sunt primiți în tranșe, pe parcursul mai multor ani. Chiar dacă procurorii surprind ulterior un flagrant, prescripția se calculează de la momentul inițial al pretinderii mitei, nu de la momentul dovedit al primirii efective a banilor.
„Nu mai are nicio importanță fapta dovedită prin flagrant”, a subliniat Bologa, arătând cum acest mecanism golește de conținut instrumentele de anchetă, lucru grav.
Mesaje pe telefon înainte de vot
Crin Bologa a relatat că, în 2022, cu puțin timp înainte de adoptarea pachetului legislativ privind Justiția – prezentat public ca necesar pentru ridicarea MCV –, a avut discuții cu parlamentari din mai multe partide, avertizându-i asupra riscurilor grave pe care le implicau noile prevederi.
Deși, în cadrul Comisiei Juridice, părea că argumentele sale sunt înțelese, rezultatul final era invariabil același.
„Când venea momentul votului, membrii comisiei primeau un mesaj pe telefon și se vota cu totul altceva”, a afirmat fostul procuror-șef DNA.
Audiență la Palatul Cotroceni
Exasperat de lipsa de reacție a liderilor politici și de ignorarea avertismentelor venite din partea profesioniștilor din sistemul judiciar, Crin Bologa a decis să solicite o întrevedere cu președintele României de la acel moment, Klaus Iohannis.
„Am fost la Palatul Cotroceni. I-am explicat tot ceea ce se întâmplă. Mi s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște, indiferent ce se întâmplă. Vă spun doar ceea ce poate fi dovedit”, a declarat Bologa în fața audienței.
Afirmația, atribuită direct președintelui în funcție la acel moment, ridică semne de întrebare majore cu privire la rolul jucat de instituția prezidențială în contextul modificărilor legislative care au slăbit capacitatea statului de a combate corupția la nivel înalt.
Un moment de ruptură pentru statul de drept
La scurt timp după adoptarea noilor legi ale Justiției, Comisia Europeană a publicat ultimul raport MCV, iar ulterior monitorizarea sistemului judiciar din România a fost ridicată oficial. Potrivit lui Crin Bologa, acesta a fost momentul în care degradarea statului de drept a devenit accelerată.
„Instituțiile statului cu atribuții în apărarea democrației au susținut numirea unor persoane incompetente și șantajabile”, a mai spus fostul procuror-șef DNA.
În opinia sa, efectele acestui regres nu au fost doar juridice, ci și politice și de securitate națională. Faptul că un candidat perceput ca fiind favorabil intereselor Kremlinului a fost aproape de a ajunge președinte al României în noiembrie 2024 este, în viziunea lui Bologa, consecința directă a slăbirii instituțiilor și a instaurării impunității pentru elitele politice și economice.
Deși au existat și anterior informații neoficiale despre existența unui pact între politicieni influenți, grupuri de interese și segmente din Justiție, declarațiile publice ale unui fost procuror-șef DNA, care indică inclusiv rolul președintelui României, reprezintă un moment de maximă gravitate.
Ele ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea instituțională, despre modul în care a fost sacrificată lupta anticorupție și despre prețul plătit de cetățeni pentru „liniștea” clasei politice.
