În timpul Liturghiei, la care au participat JD Vance, Marco Rubio și aproximativ 200.000 de persoane, Leo a oferit o viziune asupra Bisericii Catolice care acceptă diferențele și se opune exploatării economice.
Ceea ce știm
- Papa Leon al XIV-lea a prezidat astăzi Liturghia inaugurală în fața Bazilicii Sfântul Petru, marcând începutul oficial al papalității sale .
- În omilia sa, Papa Leo a îndemnat la respingerea urii și a diviziunii și a dezavuat „o paradigmă economică care exploatează resursele Pământului și îi marginalizează pe cei mai săraci”.
- Vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au fost prezenți, precum și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
- Ceremonia a început la ora 10:00, ora locală (4:00 ET) și a durat peste 2 ore. A inclus Liturghia și ritualurile papale de acordare a Inelului Pescarului, impunerea paliului și un omagiu din partea cardinalilor.
- Vaticanul a estimat o audiență de 200.000 de persoane în și în jurul Pieței Sfântul Petru, inclusiv peste 150 de delegații internaționale, conduse de monarhi, președinți și prim-miniștri.
Înainte de Sărbătoarea Rusaliilor, Papa Leo a reactivat, prin cardinalul Matteo Zuppi, „misiunea de ascultare” destinată găsirii unui culoar diplomatic pentru oprirea războiului din Ucraina. Potrivit unui comunicat al Secretariatului de Stat, Sfântul Scaun vizează:
- securizarea unui acord umanitar pentru schimbul de prizonieri;
- facilitarea repatrierii copiilor ucraineni deportaţi în Rusia;
- identificarea unei formule-cadru de discuţii directe Kiev–Moscova.
Iniţiativa, salutată practic de toate capitalele europene, a reaprins însă dezbaterea la Washington, unde noua administraţie conservatoare, condusă de preşedintele Donald Trump şi vicepreşedintele J.D. Vance, priveşte cu reţinere orice proiect care ar putea „încuraja concesii teritoriale unilaterale din partea Ucrainei”, după cum notează Wall Street Journal.
În predica din Duminica Floriilor, Papa a rostit poate cel mai clar apel de până acum:
„Lumea a uitat să plângă. Cer celor care ţin în mână puterea armelor să lase frica deoparte şi să înceapă să vorbească despre pace, nu despre victorii.”
Pentru Vatican, cuvântul-cheie este dialog. Nu există, spun surse din Curia Romană, niciun plan secret de partajare a teritoriilor, ci doar dorinţa de a-i aduce la aceeaşi masă pe Zelenski şi Putin. Roma mizează pe:
- capitalul moral al Bisericii Catolice în Europa de Est;
- prestigiul personal al Papei, perceput ca un lider al reconcilierii (Columbia, Sudanul de Sud);
- canale „tăcute” deschise simultan la Kiev, Moscova şi Ankara.
Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit Papei pentru „intenţie” şi a confirmat că echipele tehnice ucrainene „analizează propunerile”. Dar la Kiev se repetă aceeaşi linie rostită la Varşovia la începutul lunii:
„Fără eliberarea teritoriilor ocupate şi fără garanţii solide de securitate, pacea ar fi iluzorie.”
În plus, societatea ucraineană, după doi ani de bombardamente, respinge majoritar orice negociere directă cu Putin.
Experţii de la IISS estimează că Vaticanul va încerca o „diplomaţie pas cu pas”:
- semnarea unui acord limitat privind copiii deportaţi;
- extinderea coridoarelor de cereale – modelul Marea Neagră 2022;
- schimb de prizonieri „toţi pentru toţi” sub monitorizare OSCE;
- stabilirea unui „telefon roşu” Zuppi–Lavrov–Kuleba.
Dacă primele trei etape prind contur, atunci Papa ar putea convoca un summit „inter-credincios” la Assisi, la care să aducă şi reprezentanţi ai Patriarhiei Moscovei – pas simbolic, dar esenţial pentru un armistiţiu credibil.