La numai 20 de ani, Eminescu propune „Să facem un Congres” în memoria lui Ştfan cel Mare), încredinţat că „e timp să declarăm neted şi clar că în ţara noastră (căci este a noastră mai bine decât a oricui) […] suntem români şi cerem egala îndreptăţire a naţiunei noastre” („Federaţiunea”, III, nr. 33, 5/17 aprilie 1870, p. 127), conştient că „În unire e tăria” şi că „puterea şi mântuirea noastră în noi este!” („Federaţiunea”, III, nr. 34, 10/22 aprilie 1870, p. 131-132). Eminescu a lansat nu numai idei, dar a trecut şi la fapte concrete, fiind principalul susţinător al sărbătoririi a patru veacuri de la întemeierea Mănăstirii Putna, alături de Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu etc.Peste ani, un alt mare lider spiritual al românilor, Nicolae Iorga, intră, în iunie 1907, în comitetul Ligii Culturale, în care a activat toată viaţa, ca secretar sau preşedinte, organizând primul Congres de Bizantinologie (Bucureşti, 1924) sau participând la alte congrese internaţionale. Din Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor, înfiinţată în 1914, făceau parte personalităţi marcante (Al. Orăscu, B.P. Hasdeu, Al. Odobescu, V.A. Urechia, Gh. Panu, Gr. Tocilescu, D.A. Sturdza, Iacob Negruzzi, V. Lucaciu, M. Sadoveanu, O. Goga, Şt.O. Iosif, Barbu Ştefănescu, C. Rădulescu-Motru, D. Gusti, L. Rebreanu, G. Enescu, O. Ghibu etc.).
Peste alţi ani, este rândul unui alt mare cărturar şi patriot, acad. Victor Crăciun, să înfiinţeze de chiar ziua numelui său, în ziua Sfântă a Crăciunului anului de răscruce în istoria noastră contemporană, 1989, (înregistrată, oficial, tot simbolic, la 24 ianuarie 1990), Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Cu o tinereţe veşnică, cu o putere de muncă şi de convingere ieşite din comun, tolerant şi echilibrat (datorită şi soţiei sale, Cristiana Crăciun, care-l secondează permanent), Victor Crăciun a devenit el însuşi o instituţie naţională, grupând în jurul său români din Ţară, din jurul Ţării şi din diasporă, numiţi şi români pretutindenari, organizând Congresul Spiritualităţii Româneşti, întâi la Băile Herculane în 1993, apoi la Alba Iulia. Dar, Victor Crăciun, prin Liga Culturală , a organizat excelent nu numai Congresele Spiritualităţii Româneşti, ci şi alte grandioase manifestări (Podul de Flori, dezvelirea de monumente, busturi şi plăci memoriale, simpozioane, pelerinaje, editarea de volume antologice, albume, reeditarea unor scrieri din perioada antebelică etc., etc.).
Pompiliu Comșa
