40
Ce conține „oferta finală” prezentată de Marco Rubio în Europa
- Recunoaștere juridică a Crimeei ca parte a Federației Ruse și ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Moscovei după 2014.
- Recunoaștere „de facto” a ocupației ruse în cea mai mare parte din Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie.
- Blocarea aderării Ucrainei la NATO; Kiev ar primi doar o „garanție de securitate robustă” printr-un consorțiu european ad-hoc, fără angajament militar american explicit.
- Cooperare economică extinsă SUA–Rusia în sectoarele energetic şi industrial după semnarea acordului. (Trump peace plan requires Ukraine to accept Russia occupation, Documents expose differences over U.S. peace drive for Ukraine)
Proiectul a fost confirmat de surse oficiale şi relatat de Axios, Reuters, Financial Times şi The Guardian. Tot la Londra, diplomaţi americani, ucraineni şi europeni au reluat miercuri consultările, însă progresul este „minim”, relatează Reuters (Officials try to get Ukraine peace talks back on track after Rubio no …).
Motive pentru care Bucureștiul vede acordul ca pe o amenințare dar si pe o oportunitate
- Precedentul revizionist
- Dacă anexarea Crimeei primește „tampon legal”, alte state ar putea cere revizuiri teritoriale. Analiștii români indică explicit riscul ca Budapesta să își radicalizeze discursul despre Transilvania sau despre regiunea ucraineană Transcarpatia, unde trăiesc peste 150 000 de etnici maghiari. Viktor Orbán ar incerca sa folosească deja tema autonomiei comunității maghiare drept instrument politic (Orbán to Ukraine: give Hungarians autonomy – Politico.eu).
- Transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”
- Recunoașterea Crimeei reîmprospătează baza navală de la Sevastopol, oferind Rusiei o proiecție de forță la 300 km de litoralul românesc. Controlul rusesc asupra rutelor energetice şi comerciale ar submina securitatea energetică a României şi ar marginaliza portul Constanţa.
- Dilatarea pericolului militar la granița NATO
- Planul nu include un rol american în garanțiile de securitate pentru Ucraina. O Rusie „premiată” cu teritorii şi fără sancțiuni ar putea testa articolul 5 al Alianței în maximum cinci ani, avertizează oficiali occidentali citați de Politico şi Reuters (Trump threatens to abandon Ukraine ceasefire talks – Politico.eu, Trump and Zelenskiy clash again and US warns it could abandon …).
- Fereastră de respiro la Marea Neagră → relansarea coridorului comercial românesc
Un armistiţiu de facto şi ridicarea riscului de atac asupra rutelor maritime ar tăia primele 30–40 % din suprataxele de asigurare, permiţând traficul civil normal dintre Bosfor şi Odesa. Constanţa – deja poarta nr. 1 pentru exporturile ucrainene – ar putea dubla fluxurile de marfă şi atrage investiţii suplimentare în terminale, căi ferate şi depozite.
• Guvernul de la Bucureşti a aprobat 750 mil. lei pentru modernizarea legăturii feroviare cu portul Constanţa, tocmai pentru a-l transforma într-un hub logistic regional Reuters - Consolidarea „centrului de greutate” NATO pe teritoriul românesc
Dacă Kievul rămâne oficial în afara NATO, flancul estic se mută şi mai mult spre statele aliate existente. Asta înseamnă: rotaţii americane mai dese, exerciţii comune şi fonduri de infrastructură militară (drumuri de mobilitate, depozite de combustibil, piste prelungite). Pentru industria locală de apărare şi pentru comunităţile din jurul bazelor, vorbim de locuri de muncă şi bani noi.
• Exerciţiul Saber Guardian 25 aduce 10 000 de militari NATO în România, inclusiv un foc de artilerie HIMARS peste Marea Neagră, semnal că Bucureştiul devine punct-cheie al descurajării aliate europeafrica.army.mil - Poziţie de negociator şi beneficiar direct al reconstrucţiei Ucrainei
Planul Trump oferă Kievului doar garanţii europene – exact spaţiul în care România poate juca rol de mediator şi furnizor de securitate (monitorizare a armistiţiului pe mare, deminare, instruire). În acelaşi timp, orice acord comercial SUA-Rusia care reactivează combustibilul şi mineralele ucrainene ar impune un coridor terestru şi naval sigur: Dunăre-Constanţa-Rotterdam. Asta ar dubla cererea de servicii româneşti de transport, energie (Neptun Deep) şi IT.
• Documentul american prezentat la Paris include o dimensiune de „reconstrucţie şi investiţii energetice” în care România, ca membru UE şi hub regional, poate absorbi o parte din capitalul promis Axios
Reacții la București și în UE
- Ministerul român de Externe a transmis, neoficial, că „orice acord care legitimează agresiunea este inacceptabil” şi a cerut menținerea trupelor americane şi a scutului Aegis Ashore de la Deveselu.
- Paris & Berlin au respins public ideea ridicării sancțiunilor, iar comisarul european pentru Extindere a declarat că „acordul Trump transformă securitatea UE într-un joc de ruletă rusă”.
- Președintele Zelenski a reiterat că „nici un centimetru de teritoriu nu este de vânzare”, potrivit Reuters (Ukraine ready to hold talks with Russia once ceasefire in … – Reuters).
Ce poate face România
| Pârghie | Acțiune imediată | Obiectiv |
|---|---|---|
| Diplomatie | Formarea unui bloc regional comun (Polonia, Ţările Baltice, Cehia, Slovacia) pentru a respinge oficial planul la Consiliul European extraordinar de la 2 mai. | Împiedicarea unei poziții unice UE favorabile concesiilor teritoriale ale Romaniei. |
| Securitate | Extinderea rotației forţelor americane la Mihail Kogălniceanu și modernizarea urgentă a bazei de la Câmpia Turzii. | Descurajare militară la Marea Neagră și în Transilvania. |
| Comunicare strategică | Campanie publică în statele vest-europene, explicând costul revizionismului pentru stabilitatea UE. | Construirea preventiva a sprijinului de opinie publică împotriva „păcii în termeni de cedare a teritoriilor romanesti”. |
Planul Casei Albe ar „îngheţa” conflictul în favoarea Moscovei şi ar reseta ordinea europeană de securitate pe axa Washington–Moscova, lăsând flancul estic al NATO într-o zonă gri. Pentru România, scenariul deschide cutia Pandorei revizionismului regional — de la Budapesta privind spre Transilvania la Kremlin privind spre Odesa şi Chişinău.
Bucureştiul are timp să-și consolideze alianțele şi să-și facă auzită vocea înainte ca hărţile să înceapă, din nou, să se redeseneze.
