Podul peste Dunăre de la Brăila, din nou în reparații datorită asfaltului crăpat

Podul peste Dunăre de la Brăila, inaugurat în urmă cu doar un an, continuă să fie un punct nevralgic pentru șoferii care circulă între Brăila și Tulcea. De această dată, asfaltul s-a deteriorat din nou, iar traficul se desfășoară doar pe o singură bandă, pe partea dreaptă a podului, ceea ce face traversarea tot mai anevoioasă.

Mai nou, și pe partea pe care se circulă deviat au apărut fisuri în asfalt, complicând și mai mult traficul. “Incredibil. Folosesc acest drum zilnic și am senzația că cineva își bate joc de noi. Sunt șanțuri acum și pe partea pe care se putea circula. Pe o parte se circulă, pe o parte nu se circulă. În curând, nu o să se mai circule”, a declarat un șofer frustrat de starea deplorabilă a drumului.

Probleme recurente cu asfaltul

Podul de la Brăila, cel mai mare pod suspendat construit în România și al treilea ca dimensiune din Europa, a fost inaugurat pe 6 iulie 2023. De atunci, a fost în centrul atenției din cauza numeroaselor probleme apărute la suprafața asfaltică. Unii trecători au observat chiar și șuruburi neînșurubate corect, ceea ce a generat un val de critici și ironii. Mai mult, porțiunea de acces de pe malul brăilean s-a tasat la scurt timp după deschidere, forțând constructorul să ia măsuri pentru remedierea problemelor.

Pe lângă toate acestea, asfaltul de pe pod a trebuit să fie refăcut de mai multe ori din cauza crăpăturilor și tasărilor, iar autoritățile române nu au recepționat oficial proiectul din cauza acestor deficiențe și pentru că un drum de legătură de pe malul tulcean nu a fost finalizat.

O soluție tehnică problematică

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat recent că proiectul podului a avut o soluție tehnică inadecvată în ceea ce privește covorul de asfalt. „Mi-e clar mie, ca nespecialist în drumuri, că soluția tehnică din proiect, implementată de cei de la acea companie, nu e una bună, pentru că de vreo trei ori s-a dat jos asfaltul, s-a aplicat aceeași soluție și există în continuare aceleași probleme. Deci e clar că e o soluție tehnică proastă”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Podul – o alternativă complicată pentru traversarea Dunării

Podul de aproximativ 2 kilometri lungime oferă teoretic o alternativă șoferilor pentru a ajunge spre litoral, fără a mai folosi bacul pentru traversarea Dunării. Însă, din cauza problemelor repetate, drumul a devenit o provocare pentru toți cei care îl folosesc zilnic. Deteriorarea constantă a asfaltului și necesitatea lucrărilor de reparații complică traficul și creează o frustrare profundă în rândul șoferilor și al localnicilor.

Problemele tehnice și administrative legate de construcția și mentenanța podului ridică semne de întrebare cu privire la calitatea lucrărilor și la responsabilitatea autorităților și a constructorilor implicați. În lipsa unei soluții eficiente și durabile, podul de la Brăila riscă să rămână mai mult un punct de discuție decât un ajutor real pentru traficul din regiune.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult