Respingerea de către NATO a cererii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a închide spațiul aerian al Ucrainei a fost „cea mai dureroasă decizie” din timpul mandatului său, recunoaște fostul secretar general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Episodul dramatic este relatat în memoriile sale, citate de publicația *Times* și preluate de *Hromadske* pe 9 noiembrie. Potrivit lui Stoltenberg, în primele zile ale invaziei ruse, Zelenski l-a contactat direct dintr-un buncăr din Kiev aflat sub atac, cerându-i disperat sprijinul:
> „Accept că nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu sunt de acord cu acest lucru. Dar vă rog să închideți spațiul aerian. Nu lăsați avioanele, dronele și elicopterele rusești să zboare și să ne atace. Știu că NATO poate face asta, pentru că ați mai făcut-o înainte”,
> a rememorat Stoltenberg cuvintele liderului ucrainean.
### „Nu eram pregătiți să riscăm un război cu Rusia”
Fostul secretar general a explicat că, pentru a institui o zonă de interdicție aeriană, NATO ar fi fost obligată să distrugă sistemele antiaeriene rusești din Belarus și Rusia – ceea ce ar fi însemnat, de facto, o confruntare militară directă.
> „Dacă există un avion sau un elicopter rusesc în aer, trebuie să-l doborâm, iar atunci ne vom afla într-o stare de război reală între NATO și Rusia. Și nu eram pregătiți să facem asta”,
> a spus Stoltenberg, citându-l și pe președintele american Joe Biden:
> „Nu vom risca un al Treilea Război Mondial de dragul Ucrainei.”
În acel moment, Stoltenberg se temea chiar că apelul lui Zelenski ar putea fi ultimul său contact cu președintele ucrainean.
### „Ajutorul a venit prea târziu”
Cu toate acestea, fostul șef al NATO admite că refuzul de a sprijini decisiv Ucraina în 2022 a fost o greșeală strategică. Deși consideră corectă decizia de a nu implica direct trupele NATO, Stoltenberg recunoaște că sprijinul occidental a fost „prea puțin, prea târziu”.
> „Dacă Kievul ar fi avut suficient sprijin militar, o invazie la scară largă ar fi putut fi evitată”,
> a afirmat el, explicând că un sprijin consistent încă din 2014, după anexarea Crimeii, ar fi descurajat Kremlinul.
### Ecouri peste ani: aceeași cerere, aceeași ezitare
La aproape patru ani de la acel moment, cererea lui Zelenski – de a închide cerul Ucrainei – revine, de data aceasta sub o altă formă. Liderul ucrainean solicită Alianței tot ceea ce este necesar pentru ca armata sa să împiedice Rusia să domine spațiul aerian.
Dar, la fel ca în 2022, NATO ezită. Aceeași prudență, aceleași temeri de escaladare. Între timp, costurile războiului au devenit colosale: peste un milion de morți și răniți, și pierderi economice globale estimate la peste cinci trilioane de dolari.
Scepticii spun că astfel a fost evitat un al Treilea Război Mondial. Însă întrebarea rămâne: *a fost oare cu adevărat evitat, sau doar am amânat inevitabilul?*
### O operațiune defensivă, nu un act de război
Închiderea spațiului aerian ucrainean ar fi fost, din perspectiva multor analiști, o operațiune defensivă – menită să protejeze o țară atacată pe nedrept. Într-un asemenea scenariu, responsabilitatea escaladării ar fi căzut exclusiv pe Rusia, dacă aceasta ar fi ales să atace aeronave NATO.
> „Orice armă primită de Ucraina care salvează vieți este un act defensiv și unul profund umanitar”,
> conchid autorii analizei *defenseromania.ro*, sursa care a adus în atenție dezvăluirile lui Stoltenberg.
### Întrebarea care rămâne
După aproape patru ani de război, aceeași întrebare planează asupra decidenților occidentali:
> „De dragul cui va risca NATO un război mondial?”
Pentru că, în mod evident, **nu l-a riscat pentru Ucraina**, țară care nu a provocat Rusia cu nimic și care a fost invadată brutal. Iar dacă Ucraina a fost lăsată singură, ce garanții mai au țările care îi împart granița cu Federația Rusă — inclusiv unele membre NATO?
Azerbaidjanul, care și-a exprimat recent intenția de a trece la standarde militare NATO, crede în aceleași valori ale Alianței. Întrebarea finală, așadar, nu este doar despre Ucraina, ci despre însăși **credibilitatea NATO**:
*Va apăra Alianța cu adevărat valorile pe care le proclamă – și când acestea sunt puse la încercare?*
–
**Sursa:** defenseromania.ro, *Times*, *Hromadske*