Protestatarul Marian Ceaușescu, după ce a fost săltat cu duba și amendat la secția de poliție: „Ordinul a venit de la cel mai sus nivel”

Este important să fim conștienți de faptul că într-o societate democratică, libertatea de exprimare este un drept fundamental. Critica față de liderii politici este parte integrantă a unei dezbateri publice sănătoase și nu ar trebui să fie întâmpinată cu represiune sau intimidare.

L-a saltat Jandarmeria Română pe Ceausescu Marian si l-au dus mai intai la sectia 1, apoi la sectia 3….pentru ca l-a criticat pe imparatul Klaus Iohannis !

La min 4:28 e bagat in masina Jandarmeriei. Ii puteau da o amenda daca tot erau asa de ofuscati – dar l-au tarat la sectie!

Marian a iesit la 11:05 de la sectie, a primit o amenda pentru ca l-a numit pe Iohannis “gunoi politic”. Contextul e asa: prezidentul se indrepta catre Cercul Militar la aniversarea intrarii Romaniei in NATO (toate televiziunile acolo, in direct) si Marian al nostru, prompt, i-a strigat cum stie el de obicei.

La nici 20 de secunde, Marian a auzit comanda pe statia unui jandarm – “Ridicati-l de-acolo, sa nu mai fie cand iese presedintele”.

“Am auzit că unu cerea prin stație ca să îmi dea maximul amenzii, adică 4.000 de lei și el a zis eu nu pot să dau atât pentru că nu am dreptul ca să ascult ordinele unor șefi pentru amenzi. Mi-a dat 300 de lei amendă și 100 dacă o plătesc în 15 zile, conform legii. Am mai luat amenzi 4.000 de lei și le-am anulat în Instanță. Crezi că amenzile mă sperie când în 1989 am stat în gloanțe, am auzit cea mai dură operă a gloanțelor, simfonia gloanțelor pe care le-am auzit eu, tu crezi că mă sperie o amendă?”

Respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, inclusiv a libertății de exprimare, este esențială pentru buna funcționare a unei societăți democratice. Incidentele în care cetățenii sunt reținuți sau sancționați pentru exprimarea opiniei lor ar trebui tratate cu seriozitate și examinate cu atenție pentru a asigura respectarea legii și a drepturilor individuale.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult