15 mai, Istanbul: Kremlinul invită Ucraina la negocieri directe, fără condiții prealabile
⏱️ Cronologia mișcării-surpriză
- Duminică, 11 mai, ora 02:30 (ora Moscovei) – Vladimir Putin anunță, de la Kremlin, că Rusia „întinde mâna” Kievului și propune relansarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai.
- Președintele rus subliniază că vrea „o pace durabilă, nu un simplu respiro pentru reînarmare” și insistă că „nu există condiții prealabile”.
- În aceeași zi, Putin afirmă că va discuta telefonic cu Recep Tayyip Erdoğan despre rolul Turciei ca mediator și despre garanțiile de securitate ale viitorului proces.
- Niciun răspuns oficial de la Kiev până la închiderea ediției; surse guvernamentale ucrainene evocă însă „o manevră diplomatică menită să semene confuzie înaintea summit-ului de pace din Elveția de la sfârșitul lunii”.
De ce contează momentul?
- Calendar electoral sensibil
- La Kiev, guvernul încearcă să mențină moralul populației după un an de apărare crâncenă pe linia Donețk–Herson.
- La Moscova, Kremlinul vrea să apară „constructiv” înainte de a fi lovit de noul pachet de sancțiuni europene, anunțat deja condiționat.
- Frontul de sud-est fierbinte
- În ultimele două săptămâni, forțele ruse au intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, în timp ce ucrainenii au lovit depozite de combustibil din Crimeea și Belgorod.
- Un armistițiu de 30 de zile cerut de UE și SUA ar îngheța situația exact în acest punct – lucru pe care Moscova îl consideră „inacceptabil fără încetarea livrărilor de arme occidentale”.
- Testul de credibilitate al Ankarei
- Turcia a găzduit primele runde de negocieri din 2022, dar s-a văzut rapid marginalizată. Reluarea discuțiilor la Istanbul ar readuce Ankara în prim-planul diplomației regionale și i-ar confirma statutul de pivot între NATO și Rusia.
Ce urmărește, de fapt, Kremlinul?
| Obiectiv posibil | Cum ar putea fi atins | Cine câștigă |
|---|---|---|
| Încetinirea fluxului de arme occidentale | Propunerea unui „proces de pace credibil”, care să pună presiune politică pe liderii europeni | Rusia |
| Reabilitare diplomatică | Implicarea Turciei – membru NATO – ca garant | Rusia & Turcia |
| Control narativ intern | Prezentarea inițiativei drept „dovadă de bună-credință” a Moscovei | Kremlinul, în plan intern |
| Culegerea de informații | Negocieri față în față cu oficiali ucraineni = ocazie de sondaj direct | Ambele părți, dar mai ales FSB |
De ce ar refuza (sau accepta) Kievul?
Argumente pentru refuz
- Lipsa retragerii ruse sau a unui plan de securitate credibil.
- Presiunea societății civile și a militarilor ucraineni, care consideră discuțiile „o capcană”.
Argumente pentru participare
- Partenerii occidentali ar putea vedea în participare un gest constructiv.
- Ocazia de a pune pe masă agenda ucraineană (retragerea trupelor ruse, schimb de prizonieri, coridor umanitar Zaporojie).
Reacțiile-cheie, pe scurt
- Washington: Casa Albă cere „o încetare a focului verificabilă”, dar rămâne sceptică.
- Bruxelles: UE pregătește „sancțiuni masive” dacă Moscova respinge armistițiul de 30 de zile; oferta lui Putin complică decizia.
- Beijing: salută inițiativa, pledând pentru „soluții politice”.
- ONU: Guterres se declară gata să susțină orice format de dialog „serios și incluziv”.
Ce urmează? Trei scenarii probabile
- Negocieri de blocaj – delegațiile se întâlnesc, schimbă liste de doleanțe, dar nu convenează nimic concret; următorul pas devine un nou summit în Elveția.
- Armistițiu limitat – un acord punctual (ex. protejarea infrastructurii energetice) pentru 30–45 de zile; servește ca balon de testare.
- Eșec total – Kievul refuză să participe; Moscova dă vina pe „curatori” iar ofensiva de vară escaladează.
Concluzie
Oferta Kremlinului nu aduce, în sine, pacea. Contează cine definește condițiile de securitate și ce garanții reale se pot obține. Istanbulul poate deveni fie rampa relansării diplomației, fie încă o scenă pentru duelul narativ. Mingea este, pentru moment, în terenul Kievului – dar și pe linia roșie telefonică Washington–Bruxelles–Ankara.