Europa se confruntă cu o criză de apă mult mai gravă decât au admis până acum guvernele. O analiză realizată de oamenii de știință de la University College London (UCL), folosind peste 20 de ani de date satelitare (2002–2024), arată că rezervele de apă din sudul și centrul continentului se epuizează accelerat.
Afectate sunt vaste regiuni din Spania, Italia, Franța, Elveția, Germania, România, Ucraina și chiar unele zone din Marea Britanie.
În același timp, nordul Europei – în special Scandinavia și nord-vestul Regatului Unit – devine tot mai umed.
Imaginea de ansamblu?
Un continent rupt în două, cu consecințe majore asupra agriculturii, industriei alimentare, apei potabile și ecosistemelor.
Europa se usucă – iar sateliții o confirmă
Analiza se bazează pe măsurători gravitaționale: apa are masă, iar schimbările în rezervele de apă subterană, lacuri, râuri și sol modifică câmpul gravitațional al Pământului. Sateliții GRACE și GRACE-FO pot „cântări” practic apa din subsol.
Concluziile sunt îngrijorătoare:
- Sudul și centrul Europei pierd apă.
- Nordul câștigă apă, dar prin precipitații extreme și inundații.
- Ritmul dezechilibrului crește.
Profesorul Mohammad Shamsudduha, expert în crizele apei la UCL, spune răspicat:
„Nu mai vorbim despre limitarea încălzirii la 1,5°C. Ne îndreptăm spre 2°C – iar consecințele sunt deja vizibile.”
România: secarea apelor subterane confirmată de date satelitare
România se află printre statele care pierd constant rezerve de apă:
- zonele agricole din sud și est sunt în scădere hidrologică,
- Moldova și Dobrogea înregistrează semnale clare de epuizare a apei subterane,
- seceta meteorologică s-a transformat în secetă pedologică și hidrologică.
Datele UCL confirmă ceea ce fermierii români observă de ani de zile:
apele freatice coboară, iar rezervele „ascunse” ale țării nu se mai refac în ritmul necesar.
Ce se întâmplă în restul Europei
Vestul și nord-vestul Europei – tot mai umede
- Scandinavia primește precipitații abundente.
- Portugalia și vestul UK devin mai ploioase.
- Fenomenul duce la inundații bruște și eroziune.
Sudul, centrul și estul Europei – tot mai uscate
Regiuni afectate:
- Spania – rezervoare în colaps, agricultură în pericol.
- Italia – nordul industrial suferă de lipsa apei.
- Franța, Elveția, Germania – nivel istoric scăzut al apelor subterane.
- Polonia, România, Ucraina – tendință clară de deșertificare.
Schimbări extreme ale tiparelor de ploaie
Deși în unele țări „cantitatea totală de ploaie” pare stabilă, modul în care plouă s-a schimbat radical:
- ploi torențiale → apa se scurge rapid, nu se infiltrează
- perioade lungi fără precipitații → sol uscat, supraîncălzit
- reîncărcarea apelor subterane scade dramatic
În sud-estul Angliei, unde 70% din apa potabilă provine din pânze freatice, cercetătorii avertizează că modelul hidrologic al regiunii devine nesustenabil.
Europa riscă să piardă sursa principală de apă: pânza freatică
Deși apele subterane sunt considerate „reziliente”, analiza UCL arată că și acestea sunt în declin accelerat, nu doar râurile și lacurile vizibile.
Din 2000 până în 2022, extragerea totală de apă în UE a scăzut, însă extragerea de apă subterană a crescut cu 6%.
Utilizarea principală:
- 62% pentru alimentarea populației
- 33% pentru agricultură
Cererea depășește refacerea naturală.
Bruxelles: plan pentru o „economie inteligentă a apei”
Comisia Europeană recunoaște problema. Strategia de reziliență a apei urmărește:
- creșterea eficienței consumului cu minimum 10% până în 2030
- reducerea pierderilor din rețele (unele state pierd până la 57% din apă)
- investiții în infrastructură și tehnologii moderne
Dar specialiștii avertizează: planurile nu țin pasul cu realitatea climatică.
Avertismentele hidrologilor: „Nu facem destul, nici destul de repede”
Prof. Hannah Cloke, de la University of Reading, spune:
„E îngrijorător. Dacă următoarele sezoane nu aduc ploi suficiente, intrăm în restricții severe. Iar acestea vor afecta fiecare aspect al vieții.”
Agenția de Mediu din Anglia avertizează deja că dacă iarna nu aduce ploi consistente, țara ar putea rămâne în secetă până în 2026.
Guvernul britanic promite 9 noi rezervoare, dar experții spun că soluția este prea lentă:
- reutilizarea apei,
- modernizarea infrastructurii,
- soluții naturale (zone umede, păduri, retenția apei),
- sisteme de separare a apei potabile de apa reciclabilă,
- colectarea apei de ploaie.
Impactul: de la alimente la securitatea Europei
Consecințele sunt deja vizibile:
1. Agricultură în declin
Fermierii din sudul Europei sunt în colaps. România, Spania și Italia riscă pierderi de miliarde.
2. Ecosisteme prăbușite
Păduri, mlaștini, izvoare – toate sunt dependente de pânza freatică.
3. Prețuri mai mari la alimente
Marea Britanie depinde de Spania pentru fructe și legume. Dacă Spania se usucă, rafturile din Europa se golesc.
4. Instabilitate socială
Crizele de apă generează migrație, colaps economic și conflicte.
Criza este globală – Europa doar începe să o simtă
Zone de uscare rapidă sunt identificate în:
- Orientul Mijlociu
- Iran (Teheran se apropie de „ziua zero” fără apă la robinet)
- Asia de Sud
- vestul SUA
- Canada
- Groenlanda și Islanda
Ce era considerat „o problemă pentru Africa și Asia” devine acum realitate europeană.
Concluzie: Europa trebuie să se trezească
Datele nu mai pot fi ignorate. Criza apei este aici, iar bătrânul continent nu este pregătit.
Europa trebuie să:
- gestioneze inteligent apa,
- reducă pierderile,
- adapteze agricultura,
- refacă ecosistemele naturale,
- recupereze apa de ploaie,
- se adapteze rapid la noile realități climatice.
Altminteri, seceta nu va fi excepția – ci norma.
