Situația de la Salina Praid este descrisă de autorități drept „critică”, după ce digul subteran a cedat în urma inundațiilor, iar apa a compromis stocurile de sare și a pus în pericol structura galeriei miniere. În timp ce sute de localnici s-au adunat în fața intrării, cerând soluții, autoritățile române promit evaluări tehnice și sprijin financiar. Între timp, Ungaria își reafirmă implicarea simbolică și logistică în zonă.
Salina Praid, în pragul colapsului economic și structural
Salina Praid, una dintre cele mai vizitate destinații turistice din România, cu 470.000 de vizitatori în 2024, s-a închis după ce a fost inundată în urma ploilor torențiale. Digul construit de angajații Salrom a cedat, iar apa a distrus utilaje, echipamente și stocuri de sare, compromițând sectorul minier „Telegdy”.
Primarul comunei Praid, Nyágrus László, a transmis un apel emoționant către autorități, afirmând că „economia locală riscă un colaps”, dat fiind că întreaga comunitate depinde de turismul și exploatarea legată de mina de sare. „Hai să vedem cum putem să ieșim din această situație”, a spus el, adăugând că autoritățile trebuie să regândească rapid strategia de dezvoltare locală.
Localnicii acuză autoritățile de neglijență, arătând că problemele structurale ale salinei și riscul de inundații erau cunoscute de ani de zile.
Compania Salrom a confirmat că sectorul minier afectat „nu mai poate fi salvat”.
Vizita președintelui României, Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, a vizitat sâmbătă zona, la invitația liderului UDMR, Kelemen Hunor. A fost însoțit de ministrul Economiei, Bogdan Ivan, și de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. Autoritățile au estimat că este nevoie de 130 de milioane de lei pentru devierea completă a pârâului Corund și pentru extracția apei din galerii. Evaluarea completă va fi realizată în 3 iunie de o echipă internațională de specialiști.
În timp ce muncitorii urmează să fie plătiți în perioada închiderii, ministrul Economiei a menționat și acordarea de compensații pentru pensiunile și hotelurile afectate. „Am încredere că vom putea recupera salina Praid, dar este o situație complicată”, a declarat Bogdan Ivan.
Prefectul județului Harghita, Petres Sándor, a avertizat că intervenția în subteran este în continuare imposibilă din cauza pericolului de moarte.
Reacția Ungariei: Interesele istorice și culturale ale Ungariei în Transilvania
Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare, afirmând că „Praid este mai mult decât o simplă așezare” și că face parte „din sufletul Ținutului Secuiesc”. El și-a exprimat compasiunea față de locuitori și a subliniat că „natura pune acum la încercare omul”.
Sulyok a anunțat că va vizita comuna Praid săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite în România cu ocazia pelerinajului de la Șumuleu-Ciuc, un eveniment religios cu rezonanță identitară în rândul comunității maghiare din Transilvania. Tot atunci, va fi livrat și ajutor umanitar prin intermediul Organizației de Ajutor Ecumenic din Ungaria.
Prezența Ungariei în Transilvania nu este doar una simbolică sau umanitară. De-a lungul ultimelor decenii, Budapesta a urmărit cu insistență menținerea și extinderea influenței sale culturale în regiune, printr-o politică susținută de investiții și sprijin financiar orientat aproape exclusiv către comunitățile maghiare. Sume de ordinul milioanelor de euro au fost alocate anual pentru renovarea de biserici reformate, construirea de centre culturale maghiare, finanțarea ONG-urilor pro-identitate secuiască și burse acordate elevilor și studenților care urmează școala exclusiv în limba maghiară. Foarte multi dintre ei vorbesc exclusiv limba maghiară.
Această strategie, susținută și de rețelele diplomatice ale Ungariei, a fost criticată de mai multe voci din societatea civilă românească, care acuză un dezechilibru evident în ceea ce privește sprijinul oferit pentru cultura românească în aceleași regiuni. În același timp, presiunile constante pentru educația exclusiv în limba maghiară, chiar și în zone mixte sau cu minorități românești semnificative, sunt percepute de unii analiști ca parte a unei politici pe termen lung de delimitare culturală și autonomizare identitară.
Istoric, Ungaria nu a ascuns niciodată interesul său pentru Transilvania, iar mesajele liderilor săi – inclusiv cele recente ale președintelui Sulyok – vin să întărească legătura simbolică și politică cu ceea ce Budapesta consideră „teritoriu istoric”. În acest context, orice criză locală devine și un teren de testare a echilibrului geopolitic dintre influența statului român și ambițiile tăcute ale Ungariei.
