Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin hotărârea pronunțată joi, 11 septembrie 2025, în dosarul nr. 2655/1/2023, a admis plângerile formulate împotriva ordonanței de clasare dispuse de Parchetul de pe lângă ICCJ privind modul de soluționare a dosarului ICA de către judecătoarea Camelia Bogdan. Decizia, semnată de președinta ICCJ, Lia Savonea, schimbă temeiul juridic al clasării pentru infracțiunea de abuz în serviciu și constată că fapta s-a prescris — ceea ce, în practică, poate facilita o eventuală revizuire a dosarului și cereri de restituire a sumelor plătite.
Ce a hotărât ICCJ Magistrații ICCJ au admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA, Grupul Industrial Voiculescu și alte părți vătămate împotriva ordonanței nr. 125/P/16 august 2023 a Parchetului de pe lângă ICCJ. În minuta instanței se arată, potrivit textului citat, că ordonanța de clasare este desființată în sensul schimbării temeiului de drept: în locul calificării anterioare (art. 16 alin. (1) lit. a) și b) C.proc.pen.), instanța reține art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. — „a intervenit prescripția răspunderii penale”. Celelalte dispoziții ale ordonanței rămân menținute, iar cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Hotărârea este definitvă, pronunțată „în camera de consiliu”.
Implicații financiare și procedurale Decizia ICCJ ridică perspectiva unei revizuiri a dosarului ICA, deschizând calea pentru ca persoanele condamnate sau obligate să plătească sume în cadrul acelui proces să solicite recuperarea banilor deja plătiți — inclusiv cu dobânzi și, eventual, daune morale. În dosarul ICA, prejudiciul reclamat a fost de 60.482.615 euro; până în 2023 s-au recuperat aproximativ 9 milioane de euro, iar în mai 2024 Tribunalul București suspendase măsura de recuperare a prejudiciului.
Mai mulți actorii politici și publicații au reacționat imediat. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion a comentat ironic pe Facebook că statul ar putea fi nevoit să plătească despăgubiri „victimelor justiției române” și a sugerat că bugetul va resimți efectele unei asemenea situații. Site-ul Luju.ro și Antena 3 au subliniat punctele de critică din hotărârea ICCJ privind soluțiile Cameliei Bogdan în cauză „Telepatia”, reținând că, potrivit judecătorilor, s-ar fi aplicat retroactiv norme europene și s-ar fi transformat confiscarea specială într-o confiscare extinsă, cu încălcarea principiului de aplicare în timp a legii penale (art. 7 CEDO și principiul de legalitate constituțional).
Ce urmează Decizia ICCJ nu anulează automat condamnările sau dispozițiile din dosar, dar poate constitui temei pentru proceduri de revizuire ori alte demersuri judiciare care să vizeze restituirea sumelor achitate. În practică, solicitările de recuperare a banilor depind de proceduri civile sau administrative paralele și de evaluări privind situația financiară a statului și a părților implicate.
Reacții politice și sociale Hotărârea va alimenta, probabil, polemici politice şi dezbateri publice privind eficiența și corectitudinea instrumentelor judiciare folosite în cazuri de confiscare și combatere a corupției. De asemenea, scenariul unei posibile restituiri a unor sume semnificative către persoane condamnate sau sancționate poate genera presiuni bugetare și reacții din partea societății civile.
Concluzie Hotărârea ICCJ din 11 septembrie 2025, semnată de Lia Savonea, readuce în prim-plan dosarul ICA și deschide posibilitatea unor acțiuni care să vizeze recuperarea sumelor plătite până acum. Rămâne de urmărit dacă se va deschide efectiv procedura de revizuire, ce probe vor fi reanalizate și care vor fi consecințele concrete, financiare și juridice, pentru stat și pentru persoanele vizate.
