În urmă cu 10–15 ani, românii – atât bărbați, cât și femei – formau preponderent relații cu parteneri din Uniunea Europeană: italieni, spanioli, francezi, germani și britanici.
Fenomenul era firesc: românii lucrau masiv în sudul Europei, iar comunitățile erau formate aproape exclusiv din europeni.
Astăzi, însă, datele oficiale, observațiile sociologice și dinamica rețelelor sociale arată un nou trend: crește „moda” relațiilor cu parteneri din India, Pakistan, Nepal, Sri Lanka, Nigeria, Congo, Maroc, Tunisia, Algeria, Arabia Saudită, Egipt sau Liban.
Nu e vorba de o întâmplare: explicațiile sunt sociale, economice și culturale.
De ce s-a schimbat orientarea partenerilor?
1. Prezența masivă a asiaticilor și africani în Europa și România
În ultimul deceniu:
- India și Pakistan au devenit unii dintre cei mai mari furnizori de forță de muncă pentru Europa.
- În România, în 2024–2025, au intrat peste 100.000 de muncitori asiatici.
- State precum Italia, Marea Britanie și Germania găzduiesc milioane de africani și arabi, integrați în comunități diverse.
Românii interacționează cu ei zilnic, la muncă, în campusuri, în transportul public, în cartierele mari ale orașelor europene.
Unde există contact, apar și relații.
2. Aplicațiile de dating au schimbat regulile jocului
Tinder, Facebook Dating, Badoo și Instagram au devenit platforme unde:
- bărbații din India, Pakistan sau Orientul Mijlociu sunt extrem de activi,
- femeile românce sunt vizibil apreciate,
- algoritmii promovează „match”-uri interculturale.
Statistic, utilizatorii indieni și africani sunt printre cei mai numeroși pe platforme, deci apar automat în recomandări.
3. Diferențele culturale: atracție sau curiozitate
Mulți români declară în interviuri că sunt atrași de:
- stilul romantic al bărbaților arabi și asiatici,
- respectul și tradiționalismul unor culturi,
- exotismul și misterul pe care îl percep la aceste populații.
De cealaltă parte, mulți bărbați din India, Pakistan sau Africa privesc femeile europene ca independente, educate și admirabile.
4. Schimbările sociale în România
Mulți tineri români au plecat din țară și trăiesc în comunități multiculturalizate.
În același timp:
- natalitatea scade,
- generațiile tinere sunt mai mobile,
- mentalitățile devin tot mai deschise.
Rezultatul? Creștere naturală a relațiilor mixte.
Ce arată datele?
INS (România)
Din 5.100 de căsătorii româno–străine din 2023:
- cele cu parteneri din UE sunt în scădere față de 2010,
- cele cu parteneri din Asia (India, Pakistan, Nepal) sunt în creștere,
- relațiile cu Africa și Orientul Mijlociu sunt tot mai raportate în registrul populației.
Eurostat (UE)
Pe continent, crește proporția:
- căsătoriilor cu asiatici (India, Pakistan, Bangladesh),
- partenerilor arabi și nord-africani,
- cuplurilor europeni–africani.
De ce „moda” se mută spre aceste regiuni?
Sociologii explică fenomenul prin trei factori:
1. Demografie: tinerii din Asia și Africa sunt mai numeroși
Europa îmbătrânește. Asia și Africa au populații tinere, în mobilitate.
2. Migrație economică masivă
Cei care vin în UE caută stabilitate și familie.
Românii, la rândul lor, caută parteneri compatibili cu viața pe care o construiesc în diaspora.
3. Vizibilitatea online
Videoclipuri cu cupluri româno–indiene sau româno–arabe devin virale pe TikTok, creând un „trend cultural”.
Există riscuri sociale? Da — mai ales cele legate de manipulare și polarizare
1. Propagarea teoriilor conspiraționiste
Pe fondul acestor schimbări, apar imediat mesaje de tip:
- „românii sunt înlocuiți”
- „planul de amestecare a raselor”
- „româncele fug după bani”
- „bărbații români nu mai au șanse”
Aceste mesaje:
- nu se bazează pe date reale,
- sunt folosite pentru radicalizare,
- servesc interese politice obscure.
2. Polarizarea femei – bărbați
Narativele toxice împart populația:
- românii vs străini,
- femei românce vs bărbați români,
- diaspora vs cei rămași în țară.
Manipularea lovește în coeziunea socială.
3. Creșterea xenofobiei sau a idealizării excesive
Extremele se întâlnesc:
- unii diabolizează migranții non-europeni,
- alții îi idealizează necritic.
Realitatea este în nuanțe, nu în extreme.
Schimbarea orientării în relațiile românilor nu este o conspirație, nici un fenomen neobișnuit.
Este rezultatul:
- migrației masive,
- globalizării,
- contactului direct cu comunități diverse,
- expansiunii dating-ului online,
- mobilității tinerilor.
Dacă înainte „modelul ideal” era europeanul, astăzi lumea este mai deschisă, iar preferințele se diversifică.
