Și la anul care vine …o să fie și mai mare brambureala! C’așa-i în viață și’n politică. Ping-pong, ping-pong…
Bâjbâim prin fumigene și nu nimerim jupânul!
Pfaiii ce vremuri de rahat! …Bun, rău …să fie un jupân acolo.
Da nu-i! Nu-i ce trebuie!
Iar beleaua-i și mai mare ca s-au ,,ambetat” și ei…ei jupânii , și nu-și mai revin din amețeală.
O țin fiecare pe a lui ca un patefon stricat sărit de pe fix. Unii continuă să creadă că-s de neam ales ,dar sipetu-i gol și sabia ruginită. Alții s-au trezit cocoțați în vârful Firii și nu știu încotro s-o apuce.
Balamuc curat! Iar noi românașii, fără un jupân priceput ,care să ne belească fără să simțim usturimea , suntem morți.
De-a binelea!