Șoaptele verii printre florile albastre…Așa a simțit maestrul Ion Carchelean, că trebuie să-și denumească acest minunat ,,ochean” îndreptat spre mirificul tărâm al copilăriei.
Eu care am frământat colbul ulițelor cu tălpile goale recunosc cu încântare tufa de cicoare din prim plan.Și printre albăstrelele-i petale mai zăresc un stol de albinuțe grăbite să-și umple găletușele cu polen că acuși vine ploaia.Ie-te ce nouri se buzurluiesc în depărtare .Mătușa Floarea a iesit la poartă cu nepoată-sa să-și umple cofele cu apă și se uită îngrijată în depărtare la cârdul de rațe. Iar se duc nebunele la gârla din apropiere si vulpea asta așteaptă! Iar noi stimați privitori iată mai ieșim o țâră din politicale și alte hârâieli facebookești!