Adrian Sârbu, Sorin Ștefan Roșca Stănescu, Constantinescu Nicușor Daniel, Sturdza Paltin Gheorghe, Rudel Obreja, Dimoftache Răzvan, Lisita Marilena Camelia, Mardare Gheorghe, Dragomir Daniel, Eustațiu Cornel Laurențiu, Răzvan Savaliuc, Eduard Raul Hellvig. Sunt nume arhicunoscute de opinia publică internațională și de cea din România. Ei fac parte dintr-o listă de sesizări care sunt referire la condițiile și împrejurările în care a fost încheiat și pus în aplicare Protocolul de cooperare nr.00750/003064 din 4 februarie 2009 dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații și se referă la aceleași fapte.
65 protocoale erau în vigoare la finalul anului 2027 între SRI și instituții ale statului. Nu mai puțin de 52 de astfel de instituții aveau încheiate documente pentru protejarea datelor. Claudiu Mandea, la acel timp președinte al Comisiei parlamentare de supraveghere a SRI. preciza în 2018 că SRI a semnat începând cu 1990 peste 560 de protocoale sau acorduri. Protocoalele au pus pe jar întreaga țară. Niciunul dintre acestea nu a fost încheiat la inițiativa CSAT conform Instituției Administrația Prezidențială. Protocolul din justiție are nr. 76344/19 septembrie 2018 și este semnat de SRI și Parchetul General. A fost desecretizat în 2018, dar a născut o mulțime de polemici în spațiul public. Cea mai contestată prevedere este aceea că procurorii trebuiau să dea raportul în termen de 60 de zile către SRI cu privire la modul în care au gestionat informațiile primite.Totodată la cererea Parchetului se acorda sprijin pentru organizarea de flagrante, dar și pentru completarea informațiilor în cazuri complexe aflate pe rolul Parchetului. Protocolul SRI-DNA , conform unei surse credibile, judecătoarea Dana Gârbovan, a fost specific regimurilor de inspirație sovietică. Același Claudiu Mandea afirmă că între 2000 și 2016, Parchetul și SRI au cheltuit peste 141 miliarde euro pe interceptarea celor 6 milioane de români care au fost ascultați, adică mai mult decât prejudiciile aflate în dosare. Protocolul SRI-Parchetul General cuprinde și un capitol referitor la colaborarea cu DNA. În situații excepționale supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, Florian Coldea. Unele persoane n-au rezistat presiunii anchetelor și au cedat, mai ales cele care reclamau abuzuri ale justiției. Timp de 7 ani s-a acordat astfel asistență procurorilor. Protocolul dintre Parchetul General al Înaltei Curți de Casație și Justiție și SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Laura Codruța Kovesi, procuror general la acea dată, adjunctul său Tiberiu Nițu, șeful SRI, George Maior și prim adjunctul său, generalul Florian Coldea. Daniel Morar a susținut că Protocolul conține prevederi care încalcă legea. S-a discutat, printre altele, de soarta probațiunii cauzei din mari dosare penale. Se pare că numai judecătorii puteau înlătura probele strânse în baza acestui protocol. În 2016 CCR a decis că SRI nu poate face nici un fel de supraveghere tehnică pentru Parchete. Abia atunci Protocoalele dintre SRI și Parchetul General au fost declarate neconstituționale, însă în ianuarie 2019 judecătorii CCR au arătat în motivarea legată de Protocoalele Secrete că probele strânse în dosare cu ajutorul ofițerilor SRI sunt nule și trebuiesc înlăturate.Mai mult, Protocoalele au adus încălcări ale prevederilor de separație a puterilor din stat.
În 2012 un Protocol Secret a fost încheiat între SRI și DNA, plus Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și cel de Interne, prin care erau monitorizate ANAF și MAI, care a fost prezentat în spațiul public.Documentul încheiat în baza unei hotărâri CSAT din 2010 a fost semnat de Laura Codruța kovesi, George Maior, Traian Igaș, iar în locul lui Cătălin Predoiu a semnat Alina Bica. Desecretizarea Protocoalelor încheiate de SRI au fost cerute în numeroase rânduri de foști miniștri ai Justiției, dar și de alți demnitari, dar refuzul a venit din partea Administrației Prezidențiale. Cu serviciile au colaborat și instanța supremă, Inspecția Judiciară și CSM. Mai mult ultimii în 2018 au decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru un control tematic la Parchete. Una peste alta, Protocoalele au oferit umbrela comiterii numai de abuzuri, servind interesele unor conducători de instituții publice pentru a fabrica dosare pe bandă.
Câteva constatări personale înainte de a vă prezenta un studiu de caz. Primul protocol SRI cu o instituţie, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale , publicat pe site-ul SRI a fost încheiat pe data de 4 februarie 2009 și a fost semnat de Tiberiu Niţu, prim-adjunct al procurorului general la acea vreme, şi Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI. Protocolul a fost aprobat de George Maior – director al SRI la acea dată şi procurorul şef Laura Codruţa Kovesi. Documentul prevede constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor care stipulează următoarele aspecte: „Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii”. Protocolul mai prevede printre altele „acordarea de către experţii Serviciului, în condiţiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală”. Totodată, se prevede acordarea cu titlu gratuit de către Serviciu a asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale; Protocolul mai prevede modul în care sunt valorificate mandatele de interceptare pe siguranță națională, operațiunile de interceptare audio-video, dar și desfășurarea activităților de supraveghere operativă și investigații informative. Publicarea Protocolului „secret” încheiat între SRI şi Parchetul General dezvăluie „în mare parte hidoşenia Statului Paralel”.
Florian Coldea (Sursa foto: Twitter)
Florian Coldea a declarat după ce a fost audiat în Comisia pentru controlul SRI, ca protocoalele de cooperare dintre serviciul secret şi Parchetul general reprezintă “o practică internaţională”. Fostul director adjunct al SRI a precizat: “Nu se poate coopera interinstituţional fără să existe un protocol, mai ales cu serviciile de informaţii.” Totodată, Coldea a subliniat că protocoalele “aveau un caracter tehnic, pentru a asigura practica unitară în cadrul serviciilor” adăugând: “Nu am cunoştinţă ca ofiţeri SRI să fi efectuat un singur act de urmărire penală într-un dosar. Acestea sunt poveşti izvorâte dintr-o realitate paralelă.” Florian Coldea a mai afirmat că SRI nu are în prezent protocoale şi că “este aproape în imposibilitatea de a lucra de spionaj şi trădare”: “Astăzi nu avem protocoale. Cum acţionăm pentru a contracara vulnerabilităţi, inclusiv ameninţarea teroristă? Riscăm să vulnerabilizăm nu doar securitatea naţională a României, ci şi securitatea unor aliaţi de-ai noştri”. De asemenea, Florian Coldea a făcut o propunere: “Să facem o procedură transparentă foarte clară, pentru a şti şi spionii şi trădătorii să se adapteze”. Florian Coldea acuză faptul că “Subiecte care iniţial au fost lansate în spaţiul public s-au transformat în fake stories şi încearcă să ia locul realităţii”. Florian Coldea a încheiat menţionând: “Un personaj biblic, al cărui nume nu vreau să îl dau, în urmă cu două mii de ani a trădat pentru 50 de arginţi. Ce folos că a regretat după, răul nu a mai putut fi reparat. Poate ar fi bine cu toţii să reflectăm la acest episod biblic şi la astfel de personaje”.
Studiu de caz pentru Ambasada SUA, FBI, CIA
Facem referire la dosarul nr.367/P/2022 (Dosar 622/321/P/2018 , Dosar 5/P/2018, lucrarea 4797/VIII-1/2024 din 5.06.2024 înregistrată la DNA și transmisă administrativ la Parchetul de pe lângă ÎCCJ-Secția Urmărire Penală sub nr.11/VIII-1). Cei menționați în debutul anchetei noastre fac parte din dosarele prezentate și judecate de Curtea de Apel Galați în dosarul 892/44/2024 declinat la ÎCCJ-Secție Penală, judecat în data de 27 martie 2025, care a primit o decizie criminală (Resinge ca inadmisibilă durata procesului penal cu privire la dosarul 367/321/2018 a Parchetului General). E vorba de ordonanța de clasarenr.367/2022 din data de 29 august 2023 semnată de procurorul general Alex Florența și procurer șef secție Romulus Iulian Popa. Petentul gălățean Gheorghe Mardare a depus document în scris la data de 27 martie 2025 la completul AFC15JDL, judecător de drepturi și libertăți Simona-Elena Cârmaru. Nu s-a respectat Codul de Procedură Penală, Legea 135/2010 și Legea 286/2009 privind Codul Penal, ignorate de instanța menționată și contrar pledoariei făcute și înregistrată la instanță.
Culmea, că persoanele menționate din dosarul citat la primul alineat prin clasare au primit aceeași măsură netemeinică, nelegală și neconstituțională. Identică cu cea practicată la primul tur de scrutin de anul trecut al alegerilor prezidențiale. Fapt care denotă haosul din justiția română și imixtiunea SRI și a altor servicii secrete care controlează respectarea legii în România. Sperăm ca viitorul ambasador al SUA anunțat public de media dâmbovițeană va lua măsuri identice cu cele funcționale de peste Ocean al administrației condusă de Donald Trump. Asta-i tot.