Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj anunță o investiție majoră în infrastructura destinată tratamentului pacientului critic cu afecțiuni vasculare cerebrale, un proiect prezentat drept un pas important pentru medicina românească. Anunțul vine însă într-un context grav, marcat de ani de deficiențe sistemice, erori medicale și o utilizare ineficientă a banului public, suportată integral de statul român.
Potrivit evaluărilor din sistemul sanitar, fiecare caz de pacient tratat necorespunzător a generat costuri suplimentare de ordinul miilor de euro, bani decontați prin CNAS, pentru spitalizări prelungite, tratamente corective și complicații care puteau fi evitate. În final, nota de plată nu a fost achitată nici de managementul spitalului, nici de cei responsabili de actul medical, ci de contribuabilul român.
Curtea de Conturi a semnalat în repetate rânduri disfuncționalități grave în sistemul sanitar, inclusiv lipsa unor mecanisme reale de control al performanței și al calității actului medical. Cu toate acestea, realitatea din teren arată că medici cu competențe discutabile continuă să fie promovați sau menținuți în funcții-cheie, în timp ce criteriul meritului profesional rămâne, de multe ori, pur formal.
În acest context, investiția anunțată ridică o întrebare legitimă: poate fi reformat un sistem care refuză să se curețe din interior? Tehnologia modernă și fondurile publice nu pot compensa incompetența, lipsa de responsabilitate și protecția de castă care au afectat ani la rând sistemul medical românesc.
Fără o reformă reală – care să includă evaluări corecte, răspundere pentru erori și oprirea promovărilor pe criterii netransparente – există riscul ca această investiție să devină încă un proiect bifat pe hârtie, în timp ce pacienții și statul continuă să plătească prețul.
