Statele Unite ale Americii au lansat, sâmbătă dimineață, o intervenție militară de amploare împotriva Venezuela, operațiune care a inclus atacuri aeriene asupra capitalei Caracas și asupra unor obiective militare strategice. Informația a fost confirmată de Donald Trump, care a anunțat că președintele venezuelean Nicolas Maduro a fost „capturat” și scos din țară.
Statele Unite îl acuză de mai mulți ani pe Nicolas Maduro că a transformat Venezuela într-un „stat narco” și că a fraudat alegerile. La rândul său, liderul de la Caracas a susținut constant că Washingtonul urmărește să controleze rezervele de petrol ale Venezuelei, cele mai mari din lume. Regimul Maduro este cunoscut pentru relațiile sale strânse cu Rusia, China și Iran.
Intervenția din Venezuela vine la doar câteva luni după summitul Trump–Putin din Alaska și a fost comparată de analiști cu alte operațiuni militare americane desfășurate la finalul Războiului Rece, ridicând semne de întrebare privind stabilitatea regională și respectarea dreptului internațional.
Potrivit declarațiilor făcute de Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social, operațiunea ar fi fost un „succes total”, fiind desfășurată în colaborare cu agenții federale americane. Liderul de la Washington a precizat că Maduro și soția acestuia au fost transportați în afara Venezuelei, urmând ca detalii suplimentare să fie prezentate într-o conferință de presă organizată la reședința sa din Mar-a-Lago.
Explozii în Caracas și incendii la obiective militare
Presa internațională, inclusiv Reuters, a relatat că armata SUA a lansat o serie de atacuri în zorii zilei de sâmbătă, fiind raportate explozii puternice în mai multe zone ale capitalei. Imagini difuzate de televiziuni internaționale și de Digi24 arată puncte luminoase pe cer, urmate de detonări succesive.
Unul dintre cele mai afectate obiective ar fi fost Fuerte Tiuna, cel mai mare complex militar din Venezuela, unde au izbucnit incendii în urma exploziilor. Autoritățile de la Caracas nu au oferit, până în acest moment, un bilanț oficial al victimelor sau al pagubelor materiale.
Trump: „SUA vor conduce Venezuela până la o tranziție”
Ulterior anunțului privind capturarea lui Maduro, Donald Trump a declarat că Statele Unite „vor conduce Venezuela” până când va putea avea loc o „tranziție corespunzătoare”. Președintele american a publicat și o imagine cu Nicolas Maduro, însoțită de mesajul: „Nicolas Maduro la bordul navei USS Iwo Jima”.
Într-un interviu acordat postului Fox News, Trump a afirmat că a urmărit în direct întreaga operațiune: „Am urmărit-o literalmente ca și cum aș fi urmărit o emisiune TV. Am văzut fiecare aspect”.
Acuzații penale în SUA
Autoritățile americane au anunțat că Nicolas Maduro și soția sa au fost puși oficial sub acuzare în Statele Unite. Potrivit procurorului general al SUA, Maduro este acuzat de conspirație la narcoterorism, conspirație la importul de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive, precum și conspirație împotriva Statelor Unite.
Senatorul republican Mike Lee a declarat, citat de CNN, că fostul lider venezuelean urmează să fie judecat în SUA.
Reacția autorităților de la Caracas și a Rusiei
Vicepreședintele Venezuelei, Delcy Rodríguez, a afirmat că autoritățile nu cunosc locul unde se află Nicolas Maduro și soția sa și a cerut președintelui american dovezi că cei doi sunt în viață.
La nivel internațional, Russia a condamnat intervenția americană, Ministerul rus de Externe calificând acțiunea drept „agresiune militară” și solicitând dialog pentru a preveni o escaladare regională.
Dincolo de Maduro
Statele Unite îl acuză pe Maduro de conducerea unui „stat narco”, de fraudarea alegerilor și de ostilitate sistematică față de Washington. Caracasul răspunde, ca de fiecare dată, cu argumentul petrolului: cele mai mari rezerve din lume și o istorie lungă de intervenții motivate „moral”, dar susținute energetic.
Între aceste două narațiuni – justiția internațională și suveranitatea națională – adevărul riscă să fie prima victimă. Iar populația venezueleană, a doua.
Când trei puncte luminoase stau pe cer ca și cum „își caută țintele”, nu doar armele se calibrează. Se calibrează și limitele lumii în care trăim: ce mai este permis, ce mai este negociabil, ce mai înseamnă drept internațional într-o eră a loviturilor „spectaculoase” și a capturilor anunțate pe social media.
Cronologia istoriei recentă, cu variațiuni minime oferită de evenimente e frapantă prin simetrie:
- 2–3 decembrie 1989 – Summitul de la Malta (Bush – Gorbaciov)
- 20 decembrie 1989 – SUA invadează Panama (Operațiunea Just Cause)
– URSS condamnă politic, fără escaladare reală. - 15 august 2025 – Summitul din Alaska (Trump – Putin)
- 3 ianuarie 2026 – SUA lansează intervenția militară în Venezuela (Southern Spear)
– Rusia condamnă „agresiunea militară”, cere dialog, fără măsuri concrete.
Există, desigur, deosebiri „semnificative”: una dintre întâlniri a avut loc iarna, cealaltă vara. În rest, tiparul rămâne tulburător de constant. Marile puteri discută, își fixează liniile roșii, apoi una dintre ele acționează decisiv într-un spațiu considerat „gestionabil”.
Editorialele se scriu, de obicei, după ce faptele se limpezesc. Aici însă, chiar faptele par să plutească – la propriu și la figurat. Marile puteri discută, își fixează liniile roșii, apoi una dintre ele acționează decisiv într-un spațiu considerat „gestionabil”.
Istoria nu se repetă identic. Dar, uneori, rimează periculos de bine.
