Într-o Românie în care partidele politice își declară angajamente pro-europene, își împart promisiuni despre reforme și programe de guvernare „pentru cetățeni”, adevărul este că interesele lor proprii primează mereu. PSD, PNL, USR, UDMR și alte formațiuni își regizează alianțe și rezoluții „istorice”, dar în spatele acestor cortine, poporul rămâne tot mai departe de centrul deciziilor.
Alianțe pentru imagine, nu pentru oameni
Declarațiile politicienilor abundă în termeni pompoși: „transparență”, „eficientizare”, „investiții strategice”. Însă, dincolo de vorbe, cetățeanul de rând vede cum realitatea de zi cu zi rămâne aceeași: prețuri care cresc, taxe care împovărează și o birocrație care sufocă orice inițiativă.
Cei care guvernează se întâlnesc în săli luxoase, încheie înțelegeri, împart funcții și bugete, dar în teren, în casele oamenilor, problemele rămân nerezolvate. Sistemul sanitar este la pământ, infrastructura este învechită, iar tinerii își caută viitorul în afara granițelor.
Promisiuni reciclate pentru un electorat obosit
An de an, alegeri după alegeri, vedem aceleași fețe sau altele noi, dar cu aceleași practici. Guvernele se schimbă, dar interesele politicienilor rămân constante: controlul resurselor, privilegiile și perpetuarea puterii. Când vine vorba de cetățeni, aceștia sunt amintiți doar în campanii electorale, ca simple cifre în sondaje și urne.
În fața acestei ipocrizii, singura constantă rămâne doar credința și speranța în bunul Dumnezeu
Cât timp politicienii rămân închiși în turnurile lor de fildeș, preocupați doar de propriile avantaje, poporul nu are decât o singură salvare: încrederea în bunul Dumnezeu. Și poate că aceasta este lecția de bază: puterea adevărată nu stă în instituții, ci în spirit, în credință și în forța unei comunități unite. Restul? Doar vorbe.
