Guvernul României ia în calcul sau a decis deja, potrivit ultimelor surse oficiale, o majorare a taxei pe valoare adăugată (TVA), ca parte a unui nou pachet de măsuri fiscale. Dacă până acum TVA-ul standard era de 19%, se discută fie o creștere generală, fie eliminarea unor cote reduse pentru produse esențiale. Această decizie vine în contextul unei presiuni tot mai mari asupra bugetului de stat și a angajamentelor luate de România în fața Comisiei Europene privind reducerea deficitului bugetar.
Ce este TVA și cum ne afectează?
TVA este o taxă indirectă aplicată la majoritatea bunurilor și serviciilor. Cu cât este mai mare, cu atât prețurile cresc în mod direct pentru consumatori. Chiar dacă o parte dintre comercianți încearcă temporar să absoarbă creșterea pentru a-și păstra clienții, pe termen mediu și lung, costul ajunge în final tot la cumpărător.
Produsele cele mai afectate pot fi:
- alimentele de bază, dacă este eliminată cota redusă de 9%;
- produsele bio și tradiționale;
- medicamentele și produsele sanitare, dacă se elimină excepțiile actuale;
- energie electrică și gaze, dacă se revine la cota standard;
- turismul, în cazul pensiunilor, hotelurilor și restaurantelor care beneficiau de cote mai mici.
Impactul asupra populației
Pentru cetățeanul de rând, creșterea TVA înseamnă inflație suplimentară, în condițiile în care prețurile sunt deja greu de suportat. Cu salarii care nu au ținut pasul cu scumpirile, românii ar putea să-și reducă drastic consumul, afectând întreaga economie.
Este de așteptat ca:
- cheltuielile pentru mâncare și utilități să crească;
- micii producători și comercianți locali să piardă clienți;
- nivelul de trai al românilor vulnerabili să se înrăutățească și mai mult.
Ce spune guvernul
Autoritățile susțin că o astfel de măsură este necesară pentru a evita colapsul financiar și pentru a respecta angajamentele asumate la Bruxelles. Potrivit ministrului de finanțe, „nu mai este loc de populism”, iar „România trebuie să strângă cureaua”.
Totuși, vocile critice arată că problema nu este doar lipsa banilor, ci risipa lor, corupția și ineficiența colectării fiscale. În continuare, zeci de miliarde de lei se pierd anual din neîncasarea TVA sau din scheme de fraudare a statului. „A trebuit să alegem între reducerea risipei și stoarcerea populației. Evident, am ales varianta ușoară: populația”, a declarat un oficial anonim cu cravată asortată.
Alternativele?
Specialiștii propun:
- reducerea evaziunii fiscale în locul creșterii taxelor;
- eliminarea facilităților fiscale nejustificate;
- reformarea companiilor de stat cu pierderi cronice;
- prioritizarea investițiilor utile în locul proiectelor megalomane.
Reacții din societate
Economiștii avertizează că o creștere bruscă și prost gestionată a TVA ar putea adânci recesiunea. Sindicatele amenință cu proteste, în timp ce patronatele cer măsuri compensatorii pentru sectoarele afectate.
Pe rețelele sociale, românii au reacționat cu furie: „Plătim taxe mai mari, dar nu vedem nici spitale, nici școli, nici autostrăzi”. Nemulțumirea crește și pentru că, în paralel, nu s-au redus cheltuielile aparatului bugetar sau numărul sinecurilor politice.
„Măcar de-ar crește și calitatea vieții odată cu TVA-ul!”, spune un cetățean din Dâmbovița, în timp ce-și număra mărunțișul pentru un pachet de biscuiți. Alții cer reducerea aparatului bugetar supraponderal și a pensiilor speciale, dar autoritățile au replicat rapid: „Noi? Să tăiem de la noi? Haida-de!”
Concluzie
Creșterea TVA nu este doar o decizie tehnică, ci una care atinge direct viața fiecărui român. Fără o strategie clară și fără măsuri de protecție socială pentru categoriile vulnerabile, această măsură riscă să adâncească polarizarea socială și să afecteze încrederea în stat.
O țară nu poate fi „reparată” doar prin a cere mai mult de la cei care deja plătesc. Mai întâi, trebuie ca statul însuși să fie eficient și responsabil.
