Prima pagină » Actualitati » Actualitate » Vă poftim la Hârșova

Localitate milenară, Hârșova, situată pe malul drept al Dunării, în apropierea podului rutier Giurgeni-Vadu Oii (1464 m), dat în folosință în anii 70 ai secolului trecut, orașul a purtat în antichitate o strânsă legătură economică, cu vechile colonii grecești de pe litoralul vestic al Mării Negre, Histria și Tomis. În timpul stăpânirii romane a fost cunoscută sub numele de Carsium, prima fortificație fiind construită din pământ, pe locul unei foste așezări geto-dace în timpul domniei lui Vespasian și întărită cu ziduri de piatră în vremea împăratului Traian în anul 103. Reconstruită ulterior de către Constantin cel Mare, aceasta avea să fie distrusă de către huni în anul 434 , meritul de a o readuce la viață revenindu-i lui Iustinian I, împărat care a condus Imperiul Roman de Răsărit de la înscăunaare până la moarte (527-565).  Dovezile arheologice și documentele istorice din secolul X confirmă existența la Hârșova a unei cetăți bizantine străjuită de patru turnuri de observație și apărare, intrată peste numai două veacuri în  stăpânirea genovezilor, iar mai apoi a lui Mircea cel Bătrân. A fost folosită de către otomani până la începutul secolului al XIX-lea, fiind distrusă după Pacea de la Adrianopol din 1829 care punea capăt războiului ruso-turc (1828-1829), în urma căruia părții ruse i-a revenit țărmul caucazian al Mării Negre și gurile Dunării până la vărsarea Prutului; în același timp, Munteniei îi erau restituite fostele raiale de pe malul stâng al Dunării, Turnu, Giurgiu și Brăila, iar Principatele Române căpătau dreptul de a numi în cadrul Adunărilor Obștești domni pământeni. Din nefericire, o mare parte din așezarea de mai târziu , dezvoltată îndeosebi în urma stabilirii în zonă a mocanilor transilvăneni,  a fost construită peste cea veche altfel că multe vestigii continuă să stea departe de ochii specialiștilor, dintre ruinele fostei cetăți, cunoscută în documentele turcești sub numele de Harisova, mai pot fi văzute astăzi doar turnul și zidul de împrejmuire unde cu mult timp în urmă a funcționat portul localității.

Va urma

❓Ce se întâmplă dacă tu, dragă cititorule, nu donezi și nu susții presa liberă?

Se întâmplă că minciuna câștigă.
Se întâmplă că jurnaliștii curajoși sunt reduși la tăcere.
Se întâmplă că tu vei ști tot mai puțin din ceea ce contează cu adevărat.
Și într-o zi, când vei avea nevoie de adevăr… nu-l vei mai găsi nicăieri.

💬 Trompeta Carpaților există pentru că oameni ca tine au ales să ne susțină.
Suntem vocea care întreabă: „De ce?” Pentru că, în România reală, de multe ori mai și plătești amenzi… pentru că ai îndrăznit să reclami fapte penale.

👉 Fii parte din lupta pentru adevăr

Citeste si

Newsletter

Subscribe our newsletter for latest news around the world. Let's stay updated!

@2025  Trompeta Carpaţilor – Gazetă independentă – celebra foaie cu suflet viu de altădată || E-mail: [email protected], [email protected]

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Acepta Mai mult