Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024 a adus în prim-plan o serie de atacuri agresive pe rețelele de socializare, care au vizat în mod special candidatul Elena Lasconi. În timp ce Călin Georgescu devine ținta ironiei din cauza declarațiilor sale controversate, Lasconi se confruntă cu o campanie virulentă ce mizează pe teme de intoleranță și homofobie.
Atacuri homofobe și mesaje de ură
Mesajele de ură care o vizează pe Elena Lasconi au proliferat pe Facebook și alte platforme de socializare, alimentându-se de o retorică extremă împotriva minorităților sexuale. În ultima perioadă, fotografii manipulate în care Elena Lasconi este prezentată alături de tineri homosexuali, cu mesaje incitatoare, au fost distribuite pe larg. În unele dintre aceste imagini, Lasconi este asociată cu ideea că ar susține drepturile homosexualilor la adopție sau că ar milita pentru căsătoriile între persoane de același sex. Aceste mesaje au fost sponsorizate pe rețelele de socializare pentru a le spori vizibilitatea, iar ele sunt susținute de diverse grupuri, de la politicieni locali, la ultrași sau susținători ai unor culte religioase.
Votul ca proces emoțional
Specialiștii în comunicare atrag atenția asupra impactului emoțional pe care astfel de mesaje îl pot avea asupra alegătorilor. Radu Delicote, expert în comunicare, subliniază că „votul este întotdeauna un proces foarte emoțional” și că alegătorii sunt motivați mai mult de sentimente intense precum ură, frică sau iubire decât de analize raționale. Potrivit acestuia, „mesajele de ură care țintesc o parte din electorat pot activa sentimente puternice care, chiar dacă nu sunt întemeiate pe adevăruri factuală, pot influența decisiv votul”.
Paradoxul afirmațiilor Elenei Lasconi
Deși atacurile homofobe au fost intense, ele vin pe fondul unui paradox interesant. Elena Lasconi, în trecut, a fost acuzată chiar de fiica sa de homofobie, ceea ce a adâncit divizarea opiniei publice. În 2018, Lasconi a declarat că a votat „Da” la referendumul pentru definirea „familiei tradiționale”, susținând că este ortodoxă și consideră că familia ar trebui să fie formată doar dintr-un bărbat și o femeie. Această poziție a stârnit un val de critici, inclusiv din partea fiicei sale, Oana Lasconi, care este un susținător activ al drepturilor LGBT. Reacția Oanei, care a afirmat că „nu poate să creadă că mama ei a votat pentru a susține familia tradițională”, a dus la retragerea Elenei Lasconi de pe lista candidaților USR pentru europarlamentare, din cauza acuzațiilor de homofobie.
Cum se influențează percepția publică
În ciuda acestor accente de intoleranță, Lasconi a continuat să primească sprijin din partea unui segment important al populației, mai ales datorită poziției sale de politician independent și discursului care promovează dezvoltarea sustenabilă și modernizarea administrației publice. Însă, atacurile de tip homofob continuă să o urmărească, iar campania electorală se îndreaptă rapid către o polarizare a societății.
Concluzie
În timp ce Călin Georgescu este subiectul ironiilor și criticilor pentru declarațiile sale controversate, atacurile de campanie împotriva Elenei Lasconi joacă pe teme sensibile și emoționale, cum ar fi drepturile minorităților sexuale. Mesajele de ură care o vizează pe Lasconi nu sunt doar un simplu atac politic, ci reflectă o luptă mai amplă asupra valorilor și identității în România contemporană. Deși aceste tactici ar putea adresa un segment al electoratului, ele riscă să adâncească diviziunile din societate și să creeze un climat periculos de intoleranță în spațiul public.