Judecătorii care nu respectă deciziile referitor la prescriptia CCR și ICCJ pot fi retrași din dosare. Recuzarea completului condus de Aida Popa, admisă. Rămâne de văzut dacă Înalta Curte va respecata legea și va trage la răspundere magistrații care, prin nerespectarea legii, ajung să anuleze drepturile fundamentale ale victimelor și să compromită încrederea publică în actul de justiție.
O decizie cu potențial de precedent a fost pronunțată vineri, 31 octombrie 2025, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin hotărârea pronunțată de judecătoarele Isabelle Tocan și Luminița Cristiu-Ninu, a fost admisă cererea de recuzare formulată împotriva completului condus de fosta vicepreședintă a ICCJ, Rodica Aida Popa, în dosarul în care fostul președinte ANAF, Șerban Pop, este judecat pentru luare de mită.
Decizie cu greutate
Hotărârea stabilește un reper important în jurisprudența recentă, consolidând principiul că judecătorii care nu respectă deciziile obligatorii ale Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți (ICCJ) nu pot continua să judece cauze penale. Practic, instanța supremă transmite un mesaj ferm: nerespectarea legii și a deciziilor CCR atrage consecințe procesuale imediate.
Completul recuzat – format din judecătoarele Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Cîrnaru – este acuzat că ar fi refuzat aplicarea deciziilor CCR și ICCJ privind prescripția răspunderii penale, punând în discuție o sesizare către CJUE pentru a evita aplicarea legii penale mai favorabile. Această abordare a fost considerată o formă de antepronunțare și o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Dosarul îl vizează pe fostul vicepreședinte ANAF, Șerban Pop, acuzat de DNA că ar fi pretins 5 milioane de euro de la un om de afaceri, primind 2,5 milioane prin firme offshore, în legătură cu soluții fiscale favorabile.
Apărarea a invocat prescripția răspunderii penale, cerând aplicarea deciziilor Curții Constituționale și a ICCJ, care au stabilit că între 2014 și 2022 nu a existat o prescripție specială, iar legea penală mai favorabilă trebuie aplicată.
„Trioul negru”, scos din dosar
Decizia de recuzare a completului condus de Aida Popa vine după o serie de critici din partea apărării și a societății civile privind refuzul unor magistrați de a respecta jurisprudența obligatorie. În mediul juridic, completul a fost poreclit „trioul negru”, pe fondul percepției că ar promova o abordare punitivă și arbitrară în dosarele de corupție.
Potrivit minutei ICCJ:
„Admite cererea de recuzare a doamnelor judecător Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Elena Cîrnaru formulată de apelantul-inculpat Șerban Pop (…). Dispune trimiterea dosarului pentru repartizare aleatorie. Fără cale de atac.”
Opinie separată: Iulian Dragomir
Fostul vicepreședinte al Înaltei Curți, Iulian Dragomir, a formulat o opinie separată, susținând respingerea cererii de recuzare. Magistratul a fost de-a lungul timpului criticat pentru pozițiile sale conservatoare privind aplicarea deciziilor CCR.
Surse judiciare amintesc că Dragomir a refuzat în trecut să aplice aceleași decizii privind prescripția într-un dosar vizând omul de afaceri Dragoș Dobrescu.
Semnal de la vârful justiției
Decizia de vineri este privită de numeroși juriști ca un semnal de schimbare în interiorul Înaltei Curți, care își reafirmă rolul de garant al legalității și al respectării Constituției. Mesajul este clar: niciun judecător nu poate ignora deciziile CCR și ICCJ fără consecințe.
De altfel, și CSM a transmis recent un punct de vedere similar:
„În ceea ce privește efectele prescripției răspunderii penale, aplicarea instituției este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraților.”
Rămâne de văzut dacă Înalta Curte va merge mai departe și va trage la răspundere magistrații care, prin nerespectarea legii, ajung să anuleze drepturile fundamentale ale victimelor și să compromită încrederea publică în actul de justiție.
Fiat iustitia, et pereat mundus
