@2025 Trompeta Carpaţilor – Gazetă independentă – celebra foaie cu suflet viu de altădată || E-mail: [email protected], [email protected]
Victimele infracțiunilor, pradă legală a infractorilor
În România, zeci de mii de români cad victime ale înșelăciunilor, furturilor și fraudelor în serie. Victimele se bazează pe justiție pentru a-și recupera bunurile sau banii furați. Și totuși, instanțele de judecată, aplicând legea penală mai favorabilă, le iau acest drept, lăsându-le fără nicio șansă de recuperare.
Lex mitior – un paravan legal pentru infractori
Art. 5 Cod Penal prevede aplicarea legii mai favorabile inculpatului. Sună corect în teorie, dar în practică:
- Ultima faptă a infractorului poate fi dezincriminată;
- Pedeapsa poate fi reducă sau anulată;
- Executarea silită asupra bunurilor infractorului devine imposibilă.
Efect: victima rămâne fără bani, fără proprietate și fără drept legal de recuperare, chiar dacă justiția „funcționează” corect.
Decizia 427/2016 a ICCJ
Curtea Supremă a decis în decizia nr. 427/2016 că aplicarea legii mai favorabile poate anula răspunderea penală pentru ultima faptă. Consecința imediată:
- Confiscarea bunurilor infractorului devine legal imposibilă;
- Victimele nu pot revendica proprietatea pierdută;
- Statul rămâne practic indiferent la suferința victimelor.
Prescripția – încă un instrument de lovire a victimelor
Termenele de prescripție, reevaluate de instanțe, împiedică recuperarea prejudiciului. Chiar dacă victima are dovezi solide și inculpatul recunoaște fapta, dreptul la proprietate dispare, iar bunurile infractorului rămân în mâinile acestuia.
Dreptul la un proces echitabil… pentru infractor
Art. 6 CEDO garantează proces echitabil, dar această protecție legală se aplică mai degrabă infractorului, decât victimei. Rezultatul: victimele sunt ignorate, iar dreptul la bunurile lor private sunt anulate juridic de instanțe.
Exemple cutremurătoare din practică
- Înșelăciune în serie: Victimele au pierdut sute de mii de euro ca urmare a concursului de infractiuni. Instanța a aplicat lex mitior și a anulat măsurile de confiscare.
- Recidivă penală: Ultima faptă a fost dezincriminată. Poprirea conturilor infractorului a fost blocată, lăsând victimele fără nicio cale de recuperare.
Aceste cazuri demonstrează un adevăr crud: instanțele, prin aplicarea legii, transformă victimele în pierzători permanenți.
În România, legea penală mai favorabilă, jurisprudența ICCJ și prescripția se combină pentru anula dreptul la proprietate legal. Victimele rămân fără compensație, fără drepturi și fără recurs efectiv, în timp ce instantele acordă infractoriilor beneficiază de protecție absolută.
Întrebarea rămâne: Este acesta justiția pe care românii o merităm? un mecanism prin care oricine poate fi jefuit legal?
Să ridice mâna sus, cine a încheiat un contract prestări servicii, și l-a citit cap coadă , cu atenție, inclusiv notele de subsol scrise cu litere mici, de le poți citi doar cu lupa? Nu contează cu cine..internet, bancă, furnizare gaz…electricitate…etc Eiii…asta-i nenicule! Nu citești…plătești! Că sunt pline contractele astea de capcane …ca vulpea de pureci! Te momește ăla cu oferta internet ,deși pe harta lor de acoperire esti puțin sub 0, semnezi ca primarele, dar ai semnal mai bun în colțul gardului decât lângă router.Faci scandal după o perioadă…și pac oferta.Un router nou performant( pe dracu!) Gratis! S-o crezi tu! Acceptarea ofertei înseamnă de fapt prelungirea contractului…da-i scris cu literă mică și n-ai avut lupa la tine …sâc!😁 Plin de năduf, renunți și incerci la alt furnizor.Da…dar nu s-a terminat contractul cu ăla,care te-a momit cu router-ul😉. Și ie-te așa, mai plătești in continuare pe un serviciu de nimic ,prăjit cu un praz verde!
O prietenă îmi trimite un filmuleț de la o nuntă unde ea era ceva însemnat pe-acolo.
Dansul mirilor arăta ca o lansare de rachetă de-a lui Musk. Păi, da! Mireasa era cât racheta, iar mirele, un sfrijit neterminat, o învârtea printre norii de abur. Era mai bine dacă le băgau fum negru, mult fum… La cât de stupid dansau, fumul ar fi rezolvat multe.
Când clasele sociale se amestecă sau își împrumută fițele, nu iese întotdeauna bine. În cazul ăsta, arătau de parcă tribalii greșiseră fumul când își trimiteau mesaje.
Mireasa mai fusese măritată de vreo trei ori… cred că avea abonament la popă și limuzină. Arunca porumbeii în văzduh de ziceai că-i aruncător de grenade, iar aceștia se întorceau la ea și o satelizau recidiviști. O cunoșteau vietățile, ce să mai… Na, cre’ și io… trei nunți?! O cunoșteau și porumbeii, nu doar starea civilă și notarii!
Cred că socru’ mic a zis: „Scoală, fă, că iar suntem socri mici azi! Nu mai fi așa plictisită, lasă că la următoarea îți promit că n-o mai punem asa devreme”
Cât despre răpirea miresei, eu cred că au furat-o cu motostivuitorul. Cine ridica monumentul ăla de jos, în măsura în care nuntașii nu-și terminaseră tratamentul antiinflamator de la cealaltă nuntă?
Pantofii cred că erau de la prima nuntă, mărișori a dracu’, cam 40, și arătau purtați bine…
Revin cu alte detalii când mai merge „uațapu’”. 
Cre’ că filmul ăsta i-a ars serverele ieri.
(octombrie 2024)
Luni, 27 octombrie 2025, Consiliul Județean Constanța va decide asupra unui proiect de hotărâre care, potrivit mai multor surse din interior, ar putea schimba radical structura Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”. Oficial, este vorba despre o „reorganizare” — în fapt, angajați și foști angajați acuză că sub acest termen se ascunde o epurare profesională și o consolidare a relațiilor de rudenie care de ani de zile definesc instituția.
📄 Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici:
https://www.cjc.ro/dyn_doc/Hotarari/Proiecte/2025/Sedinta_13_din_27.10.2025/305.pdf
O „reorganizare” care lovește în profesioniști
Potrivit informațiilor transmise redacției, noua organigramă ar elimina posturi ocupate de bibliotecari cu studii superioare și masterate în biblioteconomie, în timp ce ar fi create funcții noi pentru persoane fără calificare de specialitate.
Astfel, oameni care și-au dedicat cariera promovării culturii și educației ar fi lăsați pe dinafară, în timp ce alții — fără competențe în domeniu — ar fi „redistribuiți” pe posturi nou-înființate.
„Este o reorganizare făcută pentru a-i păstra pe cei ‘de-ai casei’”, susține una dintre sursele noastre din instituție, care a solicitat anonimatul de teama repercusiunilor.
20% din personal – rude între ele
Lista legăturilor de familie este impresionantă și, spun unii angajați, explică de ce anumite persoane par intangibile, indiferent de valurile de schimbări.
Exemplele invocate includ:
- Mirela Bănescu, contabil-șef, și fiul ei Bogdan Bănescu;
- Claudia Popescu, șef Resurse Umane, și verișoara sa Petre Cristina;
- Moroianu Jenica, fina Claudiei Popescu;
- Anca Ciameta și Puzdre Laura – surori; Irina Puzdre, fiica Laurei;
- Paraschiva Șerban și Daniela Tatu – surori;
- Didea Adrian și Didea Irina – soț și soție; Didea Adrian și Crăciun Mariana – verișori.
Potrivit surselor, aceste cazuri însumează aproximativ 20% din personalul bibliotecii – o proporție semnificativă pentru o instituție publică care ar trebui să funcționeze pe criterii de competență, nu de rudenie.
Un compartiment nou, pentru oamenii „potriviți”
În același timp, actuala manageră, Amelia Stănescu, ar fi propus crearea unui compartiment nou, unde au fost trecuți patru angajați fără studii de specialitate: Bîlă Cristian, Puzdre Irina, Moroianu Jenica și o altă persoană identificată drept Rodica Stefanescu.
Această decizie ridică semne de întrebare: care este rațiunea profesională din spatele acestor modificări și de ce sunt păstrați oameni fără pregătire specifică în detrimentul celor cu studii în domeniu?
Consiliul Județean, între transparență și complicitate
Proiectul urmează să fie votat luni, 27 octombrie, în ședința ordinară a Consiliului Județean Constanța. Deși documentul este public, nici Biblioteca Județeană, nici CJ Constanța nu au oferit până acum explicații privind criteriile de reorganizare sau impactul asupra resursei umane.
Dacă aceste informații se confirmă, ne aflăm în fața unui caz clasic de reorganizare cu dedicație, unde competența este sacrificată pe altarul relațiilor de familie și al protecției interne.
Instituțiile publice culturale, menite să fie spații ale meritului și valorii, riscă să devină feude de familie, întreținute din bani publici.
📢 Luni va avea loc la ședința Consiliului Județean Constanța
Vom reveni cu detalii privind votul și eventualele reacții publice.
Vrem nu vrem se apropie Halloween- ul! Părinții și bunicii trebuie să pregătească dar mai ales …să aleagă …deghizamentul! Sugestii în pastel, realizate de Ioan Bodea.
