Cazul senatorului Eugen Pîrvulescu, liderul organizației PNL Teleorman, a provocat un nou scandal în politica românească, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au anunțat acuzații grave de mită și trafic de influență. Conform informațiilor obținute de surse din G4Media, Pîrvulescu ar fi facilitat o mită de 60.000 de euro pentru a obține un certificat de securitate ORNISS, necesar pentru numirea lui Marin Țole la conducerea Companiei Naționale de Investiții (CNI).

Detaliile Cazului

În 2022, când Eugen Pîrvulescu era lider al PNL Teleorman, Marin Țole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a fost propus pentru funcția de director general al CNI. În acest context, Țole a fost informat că are nevoie de un certificat ORNISS pentru a putea ocupa funcția. Astfel, Pîrvulescu ar fi intervenit în acest proces, coordonând o schemă de mită complexă.

Procurorii susțin că, pentru a urgenta obținerea certificatului, Țole a discutat cu Pîrvulescu și cu alți colaboratori, inclusiv cu Gheorghe Florea și Radu Mărgineanu, care ar fi promis intervenții în schimbul unei sume de bani. În urma negocierilor, Pîrvulescu i-ar fi oferit lui Țole suma de 150.000 de lei și 30.000 de euro, cu promisiunea că restul banilor va fi plătit după obținerea certificatului.

Stenograme

Stenogramele procurorilor scot la iveală discuții despre modul în care banii au fost strânși și cum au fost implicați diferiți actori politici în acest caz. De exemplu, într-o conversație, Pîrvulescu și Țole discută despre suma totală de 60.000 de euro și despre cum banii au fost împărțiți între ei și colaboratorii lor.

În ciuda eforturilor, Marin Țole nu a fost numit la CNI, iar subiectul mită a fost abandonat până la începutul anului 2024, când Pîrvulescu i-a cerut lui Țole să returneze banii.

„PÎRVULESCU EUGEN: Pe mine m-a durut foarte tare chestia de… relația noastră, pentru că noi am… când am venit atunci seara trebuia să-i dăm mai mulți, cred că era mai mult… sumă, cred că era mai mare.
ȚOLE MARIN: Da, erau 60.000
PÎRVULESCU EUGEN: Da.
ŢOLE MARIN: … și n-a fost decât 150. Tu ai fost cu inițiativa: „Bă, nu-i da! Dă-i jumate din ei!”, știi?!
PÎRVULESCU EUGEN: Da, măcar să-i dăm jumate din ei!
ȚOLE MARIN: „Măcar să-i dai jumate!”. Da?!
PÎRVULESCU EUGEN: Un miliard jumate. Unde s-au dus banii ăia, fraților?
ȚOLE MARIN: La ăla! La ăla s-au dus, ascultă ce-ți spun eu!
PÎRVULESCU EUGEN: La cine?
ȚOLE MARIN: La RADU! La FLOREA, la RADU, ce-am… Parcă ți-am zis o dată c-am ajuns cu FLOREA la RADU în casă, că FLOREA e cel care…
PÎRVULESCU EUGEN: Da’ cine e FLOREA, cine e RADU? Că eu nu-mi dau seama!
ȚOLE MARIN: Ă… Păi, RADU e cel care căuta să intervină ca să poată… ă… să dea mai repede avizu’. Să poaʼ să dea mai repede avizu’ ăla de… Da.
PÎRVULESCU EUGEN: Da’ tu n-aveai avizu’ atuncea?
ȚOLE MARIN: Ă… Păi, nu-ți aduci aminte că CSEKE a făcut din nou băiatu’ încă o solicitare de aviz, ca să poată să fie de fo… la…
PÎRVULESCU EUGEN: A, și …[neinteligibil]…?
ȚOLE MARIN: Daʼ nu știu.
PÎRVULESCU EUGEN: Da.
ȚOLE MARIN: Ca să poaʼ să facă solicitarea mult mai în detaliu …[neinteligibil]…
PÎRVULESCU EUGEN: Era CÎȚU atuncea sau era CIUCĂ?
ȚOLE MARIN: Era CÎȚU, CÎȚU.
PÎRVULESCU EUGEN: CÎȚU era.
ȚOLE MARIN: Nu-ți aduci aminte? Că el pe urmă te-a șuntat, el te-a… te-a… că toată lumea vroiam să rezolvăm, știi?!”

Marin Țole s-ar fi sfătuit cu Gheorghe Florea cum ar putea să obțină înapoi de la Radu Mărgineanu suma respectivă. Potrivit unei discuții între cei doi, pentru obținerea certificatului ORNISS s-ar fi dat toată mita de 60.000 de euro la care ar fi contribuit și Mărgineanu cu 10.000 de euro și Florea cu 20.000 de euro, pentru că sperau ca în urma numirii lui Țole la CNI să beneficieze și ei.

Extrase din stenogramele procurorilor:

„FLOREA GHEORGHE: Asta este bine în viață, pierzi, câștigi, eu la viața mea am trecut prin multe, eu vă propun așa, eu nu pot să mă întâlnesc cu RADU decât când mă întorc, că și el e plecat, că dacă era mă duceam la el acasă. Ă… eu zic așa, eu nu-i mai spun că nu ești cu pierderea mea, el știe de bani, că el m-a rugat: „Gogule, ia-l și pe … [neinteligibil]… plătește-mi 20!”. N-am avut! Știți de unde i-am luat?
ȚOLE MARIN: Ce … cine a zis? Ă … domnu’ ministru …
FLOREA GHEORGHE: … [neinteligibil] …
ȚOLE MARIN: Ca să îi dați lui RADU.
FLOREA GHEORGHE: … [neinteligibil] …, că RADU știe că i-am adus eu, de la mine.
ȚOLE MARIN: Da, da, da, da, da.
FLOREA GHEORGHE: Și RADU a zis: „Bine, lasă că … când o să ajungă omul, vedem … [neinteligibil]… pun și eu 10!”, că RADU atuncea a zis că a pus el 10. Eu i-am adus lui RADU … [neinteligibil] …
ȚOLE MARIN: Sigur, da!
FLOREA GHEORGHE: I-am dus 20, dar eu zic așa! Că… dacă lucrurile stă așa, jumătate RADU să vă dea din ăia 30 înapoi, eu îmi pierd ăia 20 și dumneavoastră pierdeți 15! Altă soluție nu o văd, adică… pe RADU, îl jignim acum că-i cerem banii înapoi că el și-a făcut treaba, dar în condițiile astea eu față de el, și nu vorbesc înainte, eu sunt un om…
ȚOLE MARIN: Da.
FLOREA GHEORGHE: …față de… de el și de dumneavoastră, eu propun lucrul ăsta. Dumneavoastră acuma spuneți cum să facem, dar eu…
ȚOLE MARIN: Da’…
FLOREA GHEORGHE: Eu n-am…
ȚOLE MARIN: Da…
FLOREA GHEORGHE: Pe ai mei n-am de unde să-mi iau înapoi, dacă nu-i domnu’ ministru martor, că știe și de unde i-am luat și i-am dat înapoi, atuncea poți să spui că FLOREA ă… vorbește copilării, dar nu vorbesc copilării! I-am dat…
ȚOLE MARIN: Am toată încrederea că … Da!
FLOREA GHEORGHE: Asta este! S-a întâmplat ce s-a întâmplat, nu puteam eu să…
ȚOLE MARIN: Da, da, da …[se bâlbâie]…
FLOREA GHEORGHE: Ce puteam? Că nici dumneata n-ai vrut să se întâmple așa, nici noi.
ȚOLE MARIN: Nimeni n-a vrut, da.
FLOREA GHEORGHE: Așa … premieru’…
ȚOLE MARIN: Da, da, da.
FLOREA GHEORGHE: Și cu asta basta! Asta-i propunerea mea! Dom’le ce propunere vreți aia spunem lu᾿ RADU. Dar ă… RADU nu este vinovat în operațiunea aia …[neinteligibil]…”.

„ȚOLE MARIN: Că dumneavoastră știți foarte bine, iar ăsta acuma … că a venit că v-aduceți aminte, erau ă … dublu! Și el mi-a zis, zice: „Bă!”, zice: „Dai jumate!”, „Băi, frate nici nu știu!”, pentru că vă aduceți aminte că erau pachet. Eu nici nu știu ce era acolo, ascultați ce vă spun eu! Că el mi-a spus, zice: „Domnule 150.000 de lei și 60.000 de euro!”. Și când a văzut că nu s-a mate … „Adu-mi înapoi pe ăia 30.000 de lei!”. Am avut o problemă eu, că vă aduceți aminte că era chestiunea … Ce să vă spun un… un… un… un neica nimeni, un derbedeu!
FLOREA GHEORGHE: Domnu᾿ ministru poate să confirme și eu niciodată n-am zis. …[neinteligibil]… „Gogule, cum te-ai descurcat cu…”.
ȚOLE MARIN: Da, da, da.
FLOREA GHEORGHE: „I-am dat înapoi!”.
ȚOLE MARIN: Am înțeles.
FLOREA GHEORGHE: „De unde i-am luat!”. Că el m-a rugat: „Du-te și ia că nu am!”. Că el a zis că eu îi fac eu rost.
ȚOLE MARIN: Da.
FLOREA GHEORGHE: Și n-a făcut. „Domnu᾿ ministru ce fac!?”. „Gogule, poți să faci rost de 20? În cât timp?”. „Pot să iau de la cutare!”.
ȚOLE MARIN: Da.
FLOREA GHEORGHE: Pe care îl știa.
ȚOLE MARIN: Da.
FLOREA GHEORGHE: Dar după aceea trebuie să-i dau înapoi. Fă-o că…
ȚOLE MARIN: Da.
FLOREA GHEORGHE: Și am luat și el m-a întrebat pe urmă: „I-ai dat banii lu᾿ persoana aia a ta?”. „Domnu᾿ ministru i-am dat pentru că aia n-are nicio vină că ne-a împrumutat să rezolvăm noi chestia asta!”.
ȚOLE MARIN: Da.
FLOREA GHEORGHE: În viață mai iei și din-astea.
ȚOLE MARIN: Da. Doamne ferește! Eu nu, repet, dacă nu eram chestiunea acu᾿ nici ăsta nu zicea nimica, da᾿ are niște …[neinteligibil]… în cap, gărgăuni de ăștia, nici nu poți să-l …[neinteligibil]…
FLOREA GHEORGHE: Da᾿ ce era? Că se retrage?
ȚOLE MARIN: Nu, tocmai asta e că el nu vrea să se retragă, el vrea să-și înfigă oamenii pe unde … da că să aibă tot puterea în mână, nu să se retragă el. El e un șantajist de ăsta notoriu. Ce să vă zic eu …
FLOREA GHEORGHE: Bun, da᾿ puteți să puneți pe altcineva?
ȚOLE MARIN: Că domnu᾿… domnu᾿ ministru știe. Domnu᾿ ministru știe. E pus altcineva acuma și pe mine când a fost m-a pus secretar-general și el că să mă șantajeze să nu cumva să iau zice: „Bă, ori renunți la funcția de secretar…”. Mie nici nu mi-a trecut prin minte.
FLOREA GHEORGHE: Tre᾿ să fiți acuma secretar general la partid?
ȚOLE MARIN: Da, la partid și de aia și… ori… „Băi, lasă-mă!”. Da.
FLOREA GHEORGHE: Asta este o propunere a mea, dacă om putea mai târziu om face și ceva în spate, dacă nu asta este.
ȚOLE MARIN: O.K.
FLOREA GHEORGHE: Pierzi câștigi, negustor te numești!”

Ambasada Statelor Unite la București a emis o alertă de securitate, îndemnând cetățenii americani să manifeste prudență sporită în apropierea instituțiilor religioase din România, în perioada 11-13 octombrie. Această atenționare a fost publicată vineri seara și vine în contextul unor posibile amenințări vizănd sinagogi, temple sau moschei din țară.

Alerta a fost clasificată la gradul de pericol 1 din 4, ceea ce impune „măsuri normale de precauție”. Ambasada a specificat că a fost informată despre amenințări care ar putea afecta lăcașurile de cult menționate, subliniind importanța atenției și prudenței în această perioadă.

Reacția SRI

Serviciul Român de Informații (SRI) a răspuns imediat, afirmând că nu există date care să justifice o creștere a nivelului de alertă teroristă. Totuși, instituția va manifesta o atenție sporită pentru asigurarea securității în România, având în vedere contextul internațional de securitate și evenimentele religioase din acest weekend. Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI, a declarat că SRI va colabora cu toate structurile competente pentru a menține starea de securitate în țară.

Recomandările ambasadei pentru cetățenii americani

În această situație, Ambasada SUA a emis o serie de recomandări pentru cetățenii americani, inclusiv:

• Exercitarea unei prudențe sporite și evitarea instituțiilor religioase în această perioadă.
• Păstrarea unui profil scăzut.
• Conștientizarea împrejurimilor.
• Reanalizarea planurilor de securitate personală.

Contextul religios: Yom Kippur

Alerta de securitate coincide cu sărbătoarea Yom Kippur (Ziua Ispășirii), cea mai semnificativă dintre sărbătorile religioase evreiești. Yom Kippur este considerată ziua cea mai sfântă din an și este asociată cu tradiții profunde, inclusiv celebrarea ispășirii păcatelor. Această sărbătoare atrage o atenție specială asupra lăcașurilor de cult, fiind un moment în care mulți credincioși se adună pentru a-și exprima devotamentul.

Cetățenii sunt îndemnați să rămână vigilenți și să respecte recomandările autorităților pentru a asigura siguranța personală și a comunității.

Alin Udriște, un nume asociat cu multiple acuzații grave de corupție, a intrat recent în Parlamentul României, în ciuda faptului că este vizat de nu mai puțin de 45 de infracțiuni. Fostul șef al Societății Naționale a Apelor Minerale SA a profitat de retragerea fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, la Bruxelles, obținând un loc de deputat PNL. Această ascensiune rapidă a stârnit reacții critice. Deputatul constănțean Viorel Dumitru Focșa a adresat o scrisoare deschisă președintelui PNL, Nicolae Ciucă, cerând explicații publice. Direcția Națională Anticorupție (DNA), a deschis un dosar penal împotriva lui Udriște din 2022 (483/P/2022).

O listă lungă de infracțiuni

Alin Udriște este investigat într-un dosar complex de corupție, coordonat de DNA. Printre cele 45 de infracțiuni menționate se numără abuz în serviciu, uz de fals, șantaj, delapidare și fals în declarații. În ciuda acestor acuzații, Udriște a reușit să obțină un loc în Parlament, profitând de jocuri politice și manevre juridice, care acum ii ofera protecție prin imunitate parlamentară.

Imediat după validarea sa ca deputat, Alin Udriște a încercat să își folosească noul statut pentru a influența cursul justiției. În fața instanței, el a invocat imunitatea parlamentară, cerând ca dosarul său să fie soluționat de o instanță superioară. Această manevră juridică arată clar cum Udriște încearcă să evite tragerea la răspundere pentru faptele sale, ceea ce a provocat indignare în rândul opiniei publice.

Udriște este exemplul clasic de „antreprenor de succes” care, în momentul în care simte că riscă să fie tras la răspundere pentru faptele sale, caută protecție prin dobândirea imunității parlamentare.

În afara acuzațiilor de corupție, Alin Iuliu Udriște este suspect de alte fapte grave, inclusiv implicarea în devalizarea SC PISCICOLA NEAMȚ SA, un scandal de proporții care a avut loc în colaborare cu fostul ministru PSD Petre Daea. De asemenea, Udriște ar fi fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru comportament discriminatoriu față de un subordonat, refuzând ulterior reîncadrarea acestuia, deși decizia instanței era executorie.

Reacția deputatului Viorel Dumitru Focșa

Deputatul Dumitru Viorel Focșa, din partea Partidului Patrioților Români (PRP), a trimis o scrisoare deschisă către președintele PNL, Nicolae Ciucă, cerându-i să ofere o explicație publică privind prezența lui Udriște pe listele PNL. În scrisoare, Focșa subliniază faptul că acest tip de politicieni corupți distrug încrederea cetățenilor în clasa politică și terfelesc imaginea Parlamentului României. El îi cere lui Ciucă să facă public motivele pentru care Udriște este menținut pe lista candidaților PNL și să clarifice dacă acesta beneficiază de sprijinul conducerii partidului.

„Dacă este un om cinstit și onest, nu va avea nicio problemă în a demonta acuzațiile!”

„Dacă se va dovedi că este infractor, Udriște va beneficia de masă și cazare gratuite la Administrația Națională a Penitenciarelor, nu la cantina Parlamentului!”, scrie Focșa, într-o remarcă ironică la adresa deputatului liberal.

Presa tace în fața scandalului lui Alin Udriște, vizat de 45 de infracțiuni

În ciuda gravității acuzațiilor care planează asupra lui Alin Udriște, un politician cu un trecut controversat, mass-media pare să fie surprinzător de tăcută. Udriște, care a intrat recent în Parlamentul României, se confruntă cu nu mai puțin de 45 de infracțiuni, inclusiv abuz în serviciu, uz de fals și delapidare. Cu toate acestea, reacțiile din partea presei sunt notabil absente, lăsând loc speculațiilor privind influențele politice și economice care ar putea afecta raportarea asupra acestui caz.

Partidul Patrioții Poporului Român (PPR) a primit astăzi validarea oficială din partea Biroului Electoral Central pentru a participa la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Această reușită marchează un pas important pentru formațiunea politică, care se prezintă drept o alternativă puternică și autentică pentru români.

PPR mulțumește tuturor susținătorilor care au contribuit la strângerea semnăturilor necesare pentru înscrierea în cursă. Fără implicarea lor, această etapă esențială nu ar fi fost posibilă.

„Vom prezenta românilor o alternativă solidă, axată pe apărarea suveranității naționale și protejarea intereselor poporului român,” a transmis conducerea partidului. Cu un program orientat spre apărarea valorilor tradiționale și o viziune clară pentru viitorul țării, PPR se angajează să aducă o schimbare reală în politică.

Alegerile din 1 decembrie sunt o șansă pentru români să aleagă un drum diferit, iar PPR promite să fie vocea celor care vor o Românie suverană și puternică. Viitorul României aparține Patrioților!