Dintre numeroasele luări de poziție, unele vehemente, altele de-a dreptul văzduhiste, legate de eliminarea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă, pe mine unul m-a determinat ca la rândul meu să încerc o analiză Răzvan Savaliuc.Jurnalistul specializat în dezbateri și investigații legate de justiție face un raționament simplu și tăios ca un brici, încercând să răspundă la două întrebări: cine avea puterea de a-i influența decisiv pe judecătorii Curții Constituționale și cine profită de pe urma acestui uriaș tărăboi? Chiar așa! La prima întrebare răspunde că doar serviciile secrete sunt în măsură să exercite o asemenea presiune infernală asupra judecătorilor CCR, încât aceștia să ia conștient o decizie care li se sparge efectiv în cap, cu consecințe posibil fatale asupra reputației lor și autorității viitoare a CCR.. La a doua întrebare, Savaliuc explică cum, printr-un efect pervers, vinovatul de serviciu, judecat ca atare de opinia publică și respectiv de electorat, este Marcel Ciolacu, acesta urmând, în consecință, să fie depunctat electoral în favoarea lui Nicolae Ciucă. Pornind de la premisa că generalul cu patru stele Nicolae Ciucă este preferatul „marelui licurici”, Savaliuc sugerează astfel că nici serviciile secrete nu ar fi acționat de capul lor, ci ar fi făcut presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale la solicitarea expresă a Washingtonului. În ce măsură stă în picioare un asemenea tip de raționament? Este cât se poate de adevărat că cei cinci judecători CCR care au votat pentru eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială și-au asumat un risc colosal și care le poate deveni fatal, dacă cumva motivarea se va referi, fie și parțial, la opiniile politice, unele discutabile, altele de-a dreptul scandaloase, ale Dianei Șoșoacă. Cei cinci magistrați care au votat eliminarea ei sunt Marian Enache, actualmente președinte CCR, fost consilier prezidențial, ambasador al României în Republica Moldova, deputat PSD, doctor în drept constituțional și, cu certitudine, o personalitate care nu poate fi manipulată de PSD; Attila Varga, fost deputat UDMR, doctor în drept constituțional; Cristian Deliorga, fost membru CSM; Gheorghe Stan, fost inspector șef adjunct al Inspecției Judiciare, fost procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; Dimitrie Bogdan Licu, fost procuror adjunct al Procurorului General și fost membru CSM. Au votat contra Mihaela Ciochină, fost consilier prezidențial sub administrația Iohannis, și Laura Iulia Scântei, fost senator PNL. Și au lipsit de la această ședință extrem de importantă faimoasa Livia Stanciu și Simina Tănăsescu. Acesta este scorul, iar motivarea, care probabil va fi cu cântec, întârzie să apară și nu o vom avea sub ochii noștri decât odată cu viitorul număr al Monitorului Oficial. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că, într-adevăr, cei cinci magistrați ai Curții Constituționale sunt autorii unui derapaj extrem de grav. Și, atenție, fiecare dintre ei – de aceea am și precizat câteva date biografice – este suficient de bine pregătit pentru a ști că instituția nu are dreptul să sancționeze delictul de opinie. În aceste condiții, nici eu nu-mi pot imagina altceva decât că s-a pus o presiune extraordinară asupra judecătorilor și că așa s-ar explica și cele două absențe nemotivate. Dar dacă aș stau lucrurile, și dacă, urmând logica lui Savaliuc, ne ducem cu raționamentul mai departe, atunci reiese că serviciile secrete, care ar fi fost ele, au acționat brutal împotriva Constituției, deteriorând literalmente unul dintre cele mai importante mecanisme ale statului de drept. Ori asta înseamnă trădare. Iar dacă au făcut-o în scopul obținerii unei lovituri de biliard politic la insistențele „marelui licurici”, atunci reprezentanții acestora se fac vinovați literalmente de un act flagrant de trădare națională, iar judecătorii CCR devin complici. Oare chiar așa de grav să stea lucrurile? Nimic nu este exclus! Dar înainte de a trage o concluzie definitivă, ieșind de pe terenul ipotezelor, să vedem totuși motivarea. Cât privește biliardul politic de care vorbeam, va fi interesant de văzut în ce direcție se vor duce în primul și al doilea tur de scrutin cele circa 400.000 de voturi ale Dianei Șoșoacă. Dacă am fi avut institute de cercetare de piață și nu institute înșelătoare, am fi avut în acest moment o structură destul de credibilă a votanților acesteia. În absența unor asemenea analize, îmi permit să estimez că aproximativ o jumătate dintre voturi, dacă electoratul SOS mai iese la urne, s-ar putea duce în primul tur de scrutin în favoarea lui George Simion, care nu va intra totuși în finală, iar în cel de-al doilea tur de scrutin, în favoarea generalului cu patru stele Nicolae Ciucă. Cu atât mai mult cu cât în aceste zile și din multiple direcții, votanții Dianei Șoșoacă sunt asmuțiți împotriva premierului Marcel Ciolacu. Deci, la fel cum pauza colaborării PSD-PNL este „operativă”, și decizia CCR ar putea fi taxată tot drept o mișcare „operativă”. Coroborând cu numarul-surpriza de alegători, cu cca 20 000 mai multi decât cei estimați anterior, e clar ca se pregătește o frauda de proporții la alegeri. Decizia CCR este pentru Marcel Ciolacu Labada Neagra cu iz sentimental împotriva PSD și a lui. De unde pana unde s-au grăbit toti latraii din presa și din celelalte partide sa tragă concluzia ca la baza deciziei CCR sta influenta psd-ului. Cred ca aceeași influenta a fost și la baza eratei data,tot de CCR, în cazul votului pentru destituire a lui Basescu, adică a licuriciului cu cap de taur castrat. Ca de fiecare data statul subteran a creeat si de aceasta data o stare emoționale pentru a duce în derizoriu un candidat si de a-i netezi drumul altuia. De data aceasta Ciuca devine favoritul în cursa prezidențială. Nu înțeleg cum de psd-ul nu a sesizat jocul murdar un care urma sa fie tarat. Cine e generalul știm, dar cine sunt ceilalți generali care stau un spatele afacerii o stie doar SRI și partenerul strategic. Sper ca lumea sa-și arate puterea și determinarea la parlamentare și sa voteze un partid suveranist care evident nu este nici pe placul securității și nici a Ambasadelor grupate în jurul luminii licuriciene.

Pompiliu Comșa

Liderii mondiali reuniți la Summit-ul Viitorului de la New York au adoptat Pactul pentru Viitor și anexele acestuia: Acordul Global Digital (Global Digital Compact) și Declarația privind Generațiile Viitoare (Declaration on Future Generations).  Documentele nu sunt, formal, obligatorii. Țările semnatare vor pune în operă „Acțiunile” agreate care cum poate – cu o voință mai mare sau mai mică, mai târâș, mai grăpiș, mai împinse de la spate – deci, fiecare după cât o țin băierile politice și financiare să reziste. Acum, că s-a zidit, presa – cu puține excepții – dă din coadă colectiv, ușurată. Gata. ONU a adoptat „pactul menit să salveze cooperarea globală” și să creeze un „viitor mai luminos pentru umanitate”; victorie după un „consens câștigat cu greu”; ONU „provoacă liderii să transforme promisiunile în acțiune” etc. ONU însăși se mândrește că Pactul pentru Viitor este un document„inovator, care va transforma guvernanța globală” și„va aduce multilateralismul înapoi de pe marginea prăpastiei”.   Reamintesc aici că, hăt, demult, în februarie 2022, Rusia și China au adoptat propria lor Declarație comună despre „relațiile internaționale în noua eră și dezvoltarea sustenabilă globală”. Pe scurt, lăsând la o parte luptele intestine din sânul establishment-ului american, Summit-ul pentru Viitor a rămas bine țintuit în prezent, ba chiar și în trecut, în ce privește profundele disensiuni geopolitice, lucru pe care îl conchidea și Washington Post imediat după summit.

Pompiliu Comșa

Petre Tutea este un erou al acestei tari ce s-a sacrificat cu ani de suferinta pentru ‘a nu face tara de ras’, un model de viata traita in dragostea neconditionata fata de tara , un OM ce, cu smerenie si fara fala, se gandeste sa fie ingropat in pamantul sfant de la Blaj „langa gardul cimitirului” pentru a nu deranja eroii de acolo ! El fiind unul de seama dintre acestia!. De mintea sa stralucita incununata de un suflet pe masura cuvintele nu pot fi decat la superlativ! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si sa ne ajute si pe noi sa-i fim copii lui pomenindu-l si inmultindu-l si urmandu-i visele si idealurile luminioase legate de aceasta tara!

În plus o zicere care face cât toate descoperirile făcute de mecanica cuantica și paradoxurile aferente acesteia:  Logica este o comoditate în gandire.Memorabile au fost cuvintele sale: „Am stat 13 ani în temniță pentru un popor de idioț”…In lumina Celor aproximativ 200 000 de euro datorie externă dupa 35 de ani de „democrație”, in lumina alesilor poporului care ne-au demonstrat deja influența probitatii si inteligenței lor asupra viitorului României și a românilor indiferenți, CINE il poate contrazice?

Pompiliu Comșa

Cea care a jucat un rol esențial în invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024, fiind una dintre cele două persoane care au depus contestații la CCR, a fost Amalia Bellantoni, scrie Florin Pușcaș de la Știripesurse. După o carieră mediatică promițătoare, Amalia Bellantoni, fosta stewardesă și patroană de restaurant în București a ales să se implice în politică. Ea s-a înscris în partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, devenind rapid un membru activ. În 2024, Bellantoni a candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Călărași și a figurat pe poziția 12 pe lista partidului pentru alegerile europarlamentare. Relația dintre Bellantoni și Diana Șoșoacă a devenit tensionată după alegerile din iunie, când Bellantoni a fost exclusă din partid. Ea a acuzat-o pe Șoșoacă de o conducere dictatorială și de gestionarea necorespunzătoare a finanțelor partidului. Această ruptură a escaladat în momentul în care Bellantoni a contestat la Biroul Electoral Central candidatura fostei sale colege, susținând că semnăturile strânse pentru susținerea Dianei Șoșoacă erau false. Candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024 a fost contestată la Curtea Constituțională atât de Mihai Gheorghe Ursa, cât și de Amalia Bellantoni. Aceasta din urmă a prezentat dovezi și argumente ce au convins instanța, CCR invalidând decizia Biroului Electoral Central de a-i permite Dianei Șoșoacă să participe la scrutinul prezidențial, mai scrie sursa citată.

Pompiliu Comșa

Premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol principal – decernat Oanei Mogoş pentru rolul Valeria din „Regina nopţii” – şi Premiul pentru Cuplu comic – acordat actorilor Răzvan Clopoţel şi Radu Horghidan pentru rolurile fraţilor Călin şi Doru din „Regina nopţii” – sunt trofeele Festivalului Naţional de Comedie 2024 care au rămas aici, la Galaţi! Trofee meritate din plin, care nu sunt doar obiecte valoroase, de expus într-o vitrină! Teatru Dramatic „Fani Tardini” a avut ideea inspirată de a da şi utilitate noului trofeu al Festivalului, transformându-l într-un clopoţel de vânt. Cea de-a XXXV-a ediție a Festivalului Național de Comedie s-a încheiat în seara de duminică, 6 octombrie 2024, la Casa de Cultură a Studenților Galați, cu un spectacol genial – „ROSTO”, al Teatrului ACT din Bucureşti. Publicul a avut şansa extraordinară de a-i vedea pe scenă pe Marcel Iureş, Dan Rădulescu şi Ionuț Toader, în roluri multiple. Reprezentaţia de excepţie a fost precedată de Festivitatea de Premiere a Festivalului. Ediţia de anul acesta a venit nu doar cu un nou logo, ci şi cu un nou trofeu! Printr-o idee inspirată, literele care formează noul logo al evenimentului au devenit clopoţel de vânt. Reamintim, juriul Festivalului a fost format din actorul și profesorul Adrian Titieni, Mimi Brănescu – scenarist, dramaturg și actor – şi Mihaela Sîrbu – actriță și profesor. Trebuie spus că, de departe, cele mai multe premii au fost cucerite de spectacolul „Locotenentul din Inishmore” al Teatrului Mic din Bucureşti. Numai că, pe lângă premiile deja consacrate, intrate în mentalul colectiv, juriul a avut libertatea de a inventa premii şi chiar de a crea secţiuni noi. Astfel s-a născut Premiul special Noua Generaţie, decernat actriţei Ana Radu pentru rolul Magda din spectacolul „Ultima oră” al Teatrului „Nottara” din Bucureşti. Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar a fost acordat ex-aequo: lui Ciprian Chiricheș pentru rolul Lelio din spectacolul „Falsa servitoare” al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila şi lui Vitalie Bantaş pentru rolul Donny din spectacolul „Locotenentul din Inishmore” al Teatrului Mic. Pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar au fost premiate ex-aequo: Florina Gleznea pentru rolul Martha spectacolul „30+” al Teatrului Metropolis din Bucureşti şi Mădălina Muşat pentru rolul Melania din spectacolul „Mobilă şi durere” al Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe. Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal a fost acordat tot ex-aequo: lui Ionuţ Vişan pentru rolul Padraic din „Locotenentul din Inishmore” şi lui Sebastian Marina pentru rolul Sile Gurău din spectacolul „Mobilă şi durere” Şi premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol principal a fost decernat tot ex-aequo: Alinei Rotaru pentru rolul Mairead din spectacolul „Locotenentul din Inishmore” şi Oanei Mogoş pentru rolul Valeria din spectacolul „Regina nopţii” – text şi regie Leta Popescu, pus în scenă de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi. Premiul pentru Cea mai bună regie a fost decernat lui Cristian Ban pentru spectacolul „Mobilă şi durere”. Premiul pentru Cel mai bun spectacol i-a revenit producţiei „Locotenentul din Inishmore” al Teatrului Mic din Bucureşti. Cei mai buni sunt lăsaţi mereu la final, nu-i aşa? Anul acesta, publicul a considerat că trebuie acordat Premiul pentru cuplu comic lui Radu Horghidan pentru rolul Doru și lui Răzvan Clopoțel pentru rolul Călin din spectacolul „Regina nopții” – producția Dramaticului gălăţean.

Pompiliu Comșa

Fosta internaţională română Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare din istoria Ligii Campionilor la handbal feminin, duminică, după ce a înscris 10 goluri pentru CSM Bucureşti, în meciul de acasă cu echipa daneză Nykobing Falster Handbold, câştigat cu scorul de 27-26. Neagu a ajuns astfel la 1.155 de dolari înscrise în cariera sa în EHF Champions League, cu 10 mai mult decât Jovanka Radicevic (Muntenegru), potrivit site-ului Federaţiei Europene de Handbal. Cristina Neagu este abia a şaptea în clasamentul golgheterilor actualei ediţii, cu 23 de goluri, după patru etape. Lider este norvegianca Henny Ella Reistad (Team Esbjerg), cu 39 de goluri, urmată de sârboaica Andjela Janjusevic (CS Rapid), cu 29 de goluri) şi de slovena Elizabeth Omoregie (CSM Bucureşti), 26 de goluri. Cristina Neagu a anunţat pe 12 septembrie că sezonul 2024-2025 va fi ultimul pe terenul de handbal. În vârstă de 36 de ani, Cristina Neagu evoluează la echipa bucureşteană din 2017. Născută în Capitală, Cristina a început handbalul la vârsta de 12 ani, la CSŞ Nr. 5 din Bucureşti. Ca senioară a mai jucat pentru HC Activ Ploieşti, Rulmentul Braşov, Oltchim Rm. Vâlcea şi ZRK Buducnost Podgorica. În decembrie 2023, Cristina Neagu şi-a anunţat retragerea din echipa naţională, la revenirea lotului de la Campionatul Mondial din Danemarca, Norvegia şi Suedia. În februarie, Cristina Neagu a depăşit borna de 1.100 de goluri marcate în Liga Campionilor.

Pompiliu Comșa

A fost lansată cea de-a XVI-a ediție a concursului Gala Premiilor pentru un Mediu Curat. Organizatorul ECOTIC, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajează autoritățile publice locale, companiile, instituțiile de învățământ și ONG-urile, să își înscrie proiectele cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător, conservării resurselor naturale, prevenirea risipei și nu numai.

Pompiliu Comșa