

FEȚELE TROMPETEI! Se poate zâmbi fermecător și cu doi dinți pe maxilar. Condiția …să fie sincer indiferent de circumstanțe. Intuind că vi s-a acrit de pocitaniile politice de mânăreli, intrigi și lovituri la gioale vă propun un moment de respiro. Să contemplăm spectacolul vieții fără ură și părtinire! Și asta indiferent unde avem fundurile.In luntrea din dreapta ori în stânga!

Bravos, nene Ilie! Ai reușit ceea ce nici armatele străine, nici bombardamentele și nici foametea nu au putut să facă: ai sărăcit un popor până în măduva sufletului. Ai demolat economia cu viteza cu care cade un bloc făcut din BCA ud, ai distrus agricultura mai repede decât un roi de lăcuste flămânde și ai reușit să faci din școală o sală de repetiție pentru șomeri. Să nu uităm cultura – ai transformat-o într-o parcare pustie pentru idei abandonate.
Și poporul, ce face? Te aplaudă, nene Ilie! Îți pregătește cea mai „istorică” statuie – dar nu de bronz, că nu mai avem bani, ci din sărăcie presată și lacrimi turnate în beton prost. Ești eroul negativ al unei epopei care se scrie singură, cu litere de praf și foame.
Dar hai să facem un exercițiu de imaginație: dacă acest popor ar fi avut educație chinezească, oare ai mai fi reușit? Dacă românul ar fi învățat de mic să muncească cu rigoare, să respecte comunitatea, să nu-și vândă țara pe o plasă cu făină și două promisiuni electorale, ai mai fi avut tu, demolatorule, ce să dărâmi? Ți-ai fi dat barosul de un zid de granit, nu de un perete de lut.
Dar ce noroc pe tine, nene Ilie! Ai prins cel mai moale popor: educația lui se clatină ca o căruță cu roți pătrate, disciplina lui e ca un tren personal întârziat trei ore, iar solidaritatea lui dispare mai repede decât semnalul la telefon pe deal. Ai avut în față nu un neam, ci un cârd de oameni dezbinați, ușor de păcălit și mai ușor de cumpărat.
Și iată-te acum, marele „constructor de ruine”. Țara e praf, dar statuia ta – cea a demolatorului – strălucește în amărăciunea oamenilor. Nu-i de mirare că poporul te slăvește: i-ai oferit un spectacol unic, mai tragic decât orice război și mai comic decât orice glumă proastă spusă la birt.
Bravos, nene Ilie! Istoria te va ține minte nu ca pe un lider, ci ca pe cel care a reușit să facă din România un circ fără cort și un popor de spectatori plătind biletul cu propria lor sărăcie.
Prostia nu este o simplă lipsă de cunoștințe, ci o atitudine. Ea nu se naște din necunoaștere, ci din refuzul de a învăța. Prostia încrezută se crede deșteaptă, iar aroganța ei o face periculoasă. Atunci când prostia încearcă să meargă la școală, nu merge pentru a învăța, ci pentru a-și confirma prejudecățile și pentru a-și hrăni orgoliul.
Pe băncile școlii, adevărata minte se deschide, caută, întreabă și primește cu smerenie răspunsurile. Prostia, în schimb, intră cu ușa spartă, își aruncă părerea ca pe o lege, respinge argumentele și consideră profesorul doar un decor în fața căruia să-și etaleze „știința” de nimic. Pentru prostie, manualul este prea greu, cartea – inutilă, iar gândirea critică – un lux al „fraierilor”.
Când prostia merge la școală, ea nu se ridică, ci coboară nivelul tuturor. Ea ironizează pe cei care se străduiesc, îi ridiculizează pe cei care citesc, îi numește „tocilari” pe cei care muncesc. În realitate, prostia nu caută cunoașterea, ci aplauzele celor asemenea ei.
Adevărata dramă apare atunci când prostia primește diplome. Școala devine atunci nu loc de formare, ci fabrică de impostori. Și, odată scoasă din bancă, prostia cu diplomă se urcă în birouri, intră în funcții, semnează decizii, conduce instituții. Atunci, prostia nu mai este doar ridicolă – devine criminală.
Există însă o speranță: prostia poate fi înfrântă nu prin ceartă, nici prin dispreț, ci prin educație autentică, prin cultură, prin respect pentru adevăr. Școala nu este doar un spațiu cu ziduri și catedre, ci un loc unde sufletul învață să fie liber.
De aceea, când prostia vrea să meargă la școală, adevărata școală trebuie să-i pună oglinda în față și să-i spună: „Nu veni să mă cucerești, vino să te lași cucerită de cunoaștere.”
FEȚELE TROMPETEI! Pamflet. ONOR DRĂGUȚII NOȘTRI MINIȘTRI AU DATO’N BÂIGUIALĂ! Vă amintiți? Am avut unul pe vremuri care ne sugera să mai punem o haină pe noi dacă simțim răcoare.Iar pentru foame o curea strânsă bine făcea minuni! Altul mai nou și mai ,,deștept” ne garanta (prin exemplul personal ) succesul în afaceri dacă începem cu o modestă covrigărie. Eiii…dar ultima recomandare ține pasul cu vremurile…Emană de la o minte luminată…cu multiple participări la olimpiade. Nu…nu vă grăbiți…nu este cel la care v-ați gândit! Nu dom’le, deși chestia asta cu olimpicii se cam repetă.Este vorba despre ditamai titratul preumblător prin lume și binestătător întru mulți ani în pădurea aceia de zgârâie nori de-i zice Yorku Nou . Mde, deștept și bute de carte dar din când în când slobozește niște dume de te ia capul! Cea mai nouă este despre studențime floarea țării care s-a cam buzurluit după ce s-au tăiat bursele. Drept soluție titratul , a propus o soluție șoc. Pentru un student deștept dar calic, part-time- ul e soluția.Că deh…bursele pauză! Nu mai sunt bani.De burse nu, de pensii nu, salarii ioc…doar specialii și sinecurile…hai la joc! Acum căpoșii ăstia de studenți bat mătănii să se termine răzbelul și să reânvie bursele.Doamne ajută! Observatorul vă ține pumnii! Același Ioan Bodea.

Magistrații reclamă o „campanie agresivă împotriva puterii judecătorești” și consideră că proiectul propus afectează grav independența sistemului judiciar și demoralizează cadrele aflate în funcție. Protestele vizează, în principal, modificările propuse prin proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
„Este necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituționale de putere în stat, să atragem atenția asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept”, se arată în comunicatul Curții de Apel Alba Iulia.
În cadrul Curții de Apel Alba Iulia, sunt destule cazuri ce au stârnit controverse: dintre șapte vinovați identificați inițial, doar unul a fost considerat responsabil, iar judecătorii ar fi făcut tot ce au putut pentru a masca pagube de sute de mii de euro, potrivit unor surse judiciare. Această situație amplifică nemulțumirile legate de modul de funcționare și independența sistemului judiciar.
Judecătorii și procurorii vor continua să soluționeze doar cauzele urgente:
Judecătorii vor continua să motiveze hotărârile deja emise și să își îndeplinească atribuțiile administrative.
Adunarea Generală a procurorilor a decis suspendarea activității pe termen nelimitat, cu excepția dosarelor urgente, și solicită Consiliului Superior al Magistraturii aviz negativ asupra proiectului de lege.
Procurorii susțin că proiectul:
Proiectul de lege a fost propus de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și vizează modificarea pensiilor speciale ale magistraților. Protestul magistraților survine într-un context tensionat, în care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe pachetul legislativ care include și aceste modificări.
Criticii susțin că metoda angajării răspunderii guvernamentale reprezintă o procedură profund nedemocratică, permițând Guvernului să treacă legi fără dezbatere parlamentară, chiar și atunci când acestea nu respectă principiile separației puterilor în stat.
Suspendarea activității magistraților afectează funcționarea normală a sistemului judiciar, iar opinia publică urmărește cu atenție evoluția protestului.
Magistrații subliniază că modificarea regimului pensiilor nu are impact bugetar imediat și consideră că scopul real al proiectului este unul politic, destinat să satisfacă promisiuni electorale și așteptări publice, și nu consolidarea fiscal-bugetară.
Pe 12 august 2025, Serviciul Teritorial DNA Ploiești a încetat să mai existe ca structură independentă. Prin ordinul procurorului-șef Marius Voineag, competențele sale au fost împărțite între DNA Central (pentru Prahova și Buzău) și DNA Pitești (pentru Dâmbovița). Motivul oficial? „Acolo, de ani de zile, nu funcționau lucrurile.”
Dosarele secrete de la DNA Ploiești: anchete care îi vizează pe Patriarhul Daniel și pe Mugur Isărescu
Nimeni nu plânge după o instituție care nu mai funcționa. Șeful DNA spune că „nu voia nimeni să meargă la Ploiești” și că, prin reorganizare, problemele se rezolvă. Așa o fi.
Dar trecutul nu dispare odată cu un ordin administrativ. În anii buni, Ploieștiul a fost vârful de lance al anticorupției. În anii răi, a fost terenul scandalurilor care au ruinat încrederea. Între aceste extreme, rămân dosarele – unele cu nume cât sistemul: guvernatorul BNR, patriarhul BOR, rețeaua Apa Nova.
În perioada anilor 2013-2015, valoarea prejudiciilor stabilite în dosarele de corupție aflate în anchetă la Ploiești depășea 400.000.000 de lei, la care se adăugau 165.000.000 de lei măsuri asigurătorii. Aceeași structură a DNA stabilea recordul național pentru valoarea unei cauțiuni: 13 milioane de euro, într-un dosar care îl viza atunci pe Sebastian Ghiță.
Ni se spune că erau doar „in rem”, că procedura merge înainte. Corect juridic, dar insuficient civic. Fără transparență, reorganizarea va fi percepută ca o „capitulare” în fața cazurilor incomode. Cu transparență – rapoarte periodice, informări publice – poate fi un nou început.
Până atunci, întrebarea rămâne: am asistat la un pas spre eficiență sau la un ritual de tăcere?
O reformă propusă de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a stârnit un adevărat scandal în interiorul Partidului Social Democrat. Măsura – care prevede ca șefii de secție din spitale să fie desemnați prin concurs – a fost dur contestată în ședința de luni a Biroului Permanent Național al PSD, chiar dacă, în mod paradoxal, vine de la un ministru social-democrat.
În prezent, șefii de secție din spitalele românești sunt numiți în funcție în baza unei propuneri avizate de facultățile de medicină. Rogobete vrea să schimbe această practică opacă și adesea clientelară, cerând concursuri reale, bazate pe criterii de performanță și obiective măsurabile.
Primul care a luat poziție împotriva propunerii a fost fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, care a declarat că „nu este normal” ca ministerul să impună astfel de măsuri, mai ales în lipsa sprijinului facultăților de medicină și farmacie. Poziția lui Bodog a fost susținută imediat de Alexandru Rafila, actual deputat PSD și profesor la UMF „Carol Davila”, care a acuzat că „ne întoarcem la legea lui Vlad Voiculescu”.
În timpul mandatului său, Voiculescu a încercat să introducă un sistem de concursuri transparente pentru funcțiile de conducere din spitale, dar s-a lovit de un sistem medical conservator și profund politizat.
Rafila l-a acuzat pe Rogobete, fostul său secretar de stat, că ar reînvia ideile vechiului ministru reformist, stârnind astfel nemulțumiri în rândul „sistemului” medical și academic care preferă status quo-ul.
Răspunzând criticilor, Alexandru Rogobete a subliniat că noua propunere nu are nicio legătură cu reformele Voiculescu, ci vine din nevoia reală de profesionalizare a conducerii din spitale. El a explicat că noii șefi de secție vor fi aleși prin concursuri reale, pe baza unor proiecte concrete de dezvoltare a secției și echipei, cu indicatori de performanță clari și contracte de administrare monitorizate anual.
„Calitatea universitară nu mai poate fi singura recomandare pentru a deveni șef de secție. Este o normalitate pe care trebuie să o readucem în spitale. (…) Știu că rezistența este mare, dar împreună putem să ne facem bine”, a scris Rogobete pe Facebook.
În ciuda opoziției venite din partea unor grei ai partidului cu influență în mediul universitar, Rogobete a primit sprijin neașteptat de solid din teritoriu. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, fostul premier Mihai Tudose și președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, au susținut măsura ca pe una necesară pentru curățarea sistemului de sănătate.
De altfel, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a încercat să tranșeze disputa declarând că partidul a agreat în principiu reforma, „chiar dacă sunt nemulțumiți mogulii din sănătate”.
Proiectul ministrului vine pe fundalul unui climat tensionat și profund disfuncțional în sistemul de sănătate românesc. În ultimii ani, scandalurile din spitale s-au ținut lanț – de la decese suspecte și infecții nosocomiale, până la malpraxisuri evidente mușamalizate. Zeci, dacă nu sute de plângeri ale cetățenilor privind erori medicale grave zac uitate prin sertarele Colegiului Medicilor sau sunt pasate între conducerile spitalelor, fără nicio anchetă reală sau sancțiune clară.
În multe cazuri, pacienții sau familiile acestora au fost descurajați să continue demersurile, în timp ce medicii implicați au rămas neclintiți în funcții, adesea protejați de rețele de influență universitară sau politică. Lipsa transparenței, complicitatea instituțională și aversiunea față de responsabilizare au adâncit neîncrederea publicului în sistemul medical.
Conflictul din PSD reflectă o luptă de fond între două viziuni: una reformistă, care cere meritocrație și transparență, și alta conservatoare, ancorată în relații tradiționale între mediul academic și spitalele publice.
Rogobete, care a promis un „Pachet 2” de reforme în sănătate, a publicat deja măsura în transparență decizională. Dacă va trece, schimbarea va elimina numirile „formale” și va introduce concursuri reale, deschise și supuse unei evaluări continue.
Rămâne de văzut dacă PSD va merge până la capăt cu această reformă, sau dacă, odată cu presiunea universităților și a rețelelor de influență din sănătate, va prefera să îngroape discret dosarul – ca atâtea alte reforme care păreau promițătoare, dar au fost îngropate în tăcerea vinovată a intereselor de partid și de sistem.
Pentru mai multe articole despre culisele deciziilor politice care ne afectează viața de zi cu zi, rămâi cu Trompeta Carpaților.
Dacă sapi cu energie la rădacina arborilor genealogici,pentru fiecare dintre ștabii guvernamentali te burdușești rapid cu informații lămuritoare. Nu ai să găsești unul care sa nu-l aibă pe babacul, pe unchiulețul, pe mătușica sau pe …naiba să-i pieptene …care sa nu-l fi ținut de subțiori să …pășească.
Să pășească cât se poate de strâmb pentru a ajunge drept la țintă.Susținătorii , roșii până în măduva oaselor lați in spete din celelalte vremuri, sau din vremuri mai noi dar cu ochi albaștri cristalini și înveninați, de câte au ascultat, văzut, analizat și stocat la teșchereaua aducerilor aminte le sunt toujour aproape!….
*** Ați văzut țestoasele alea mici care imediat ce a crăpat oulețul se îndreaptă direct spre marea cea mare. Ei așa e și cu ăstia! Cică fața pe care o avem astăzi în vizor la observator a răzbit până la marea cea mare a dorințelor împlinite pe urma sau …în fine, prin ,,tranșeul’’săpat de un varan celebru foarte afectuos cu tinerii merituoși dar și cu ,,origini sănătoase”.
Apoi tăticul prestidigitator celebru la o bancă anorexică( care a și crăpat până la urmă de inaniție) l-a învățat cu răbdare și devotament ,,alba-neagra” deprindere indispensabilă unui tânăr cu aspirații guvernamentale. Și s-au mai găsit și alți boșorogi urât mirositori hârșiți în politichie și mânăreală sa dea o mână de ajutor.
Nu de alta dar e bine să mai ai câte un toiag tânăr la nevoie! Și iac’asa cu asemenea tineri cu ,, năravuri sănătoase” …viitor de aur țara noastră are și prevăd …în câțiva anișori a ei dărâmare! Ei!…și ce dacă! Trebuie să fii atent, doar să nu se dărâme și aeroporturile.
Cu instinctele de șobolan intacte n-ai cum să nu simți că se apropie cutremurul. Strânsura e la adăpost iar lumea este mare și frumoasă.
Ioan Bodea observator neînsemnat ca și domniile voastre de altfel, nu avem alta de făcut decât să tacem si să drămăluim creițarii pentru pastile. Poate apucăm o nouă și inevitabilă explozie a mămăligii!

@2025 Trompeta Carpaţilor – Gazetă independentă – celebra foaie cu suflet viu de altădată || E-mail: [email protected], [email protected]