@2025 Trompeta Carpaţilor – Gazetă independentă – celebra foaie cu suflet viu de altădată || E-mail: [email protected], [email protected]
Fostul preşedinte al României Ion Iliescu l-a felicitat pe preşedintelui ales Nicuşor Dan.
„Stimate Domnule Preşedinte, vă adresez cele mai sincere felicitări pentru încrederea pe care poporul român v-a acordat-o prin alegerea dumneavoastră în cea mai înaltă funcţie a statului. Victoria dumneavoastră exprimă o aspiraţie profundă a cetăţenilor pentru o conducere responsabilă, onestă şi orientată spre viitor. Experienţa acumulată în domeniul administraţiei şi implicarea constantă în viaţa publică sunt temeiuri pentru a spera într-un mandat prezidenţial marcat de echilibru, respect pentru valorile democratice şi grijă faţă de bunăstarea tuturor românilor”, a scris, luni, Ion Iliescu pe blogul său.
Fostul preşedinte a adăugat că România traversează „o perioadă complexă, cu provocări economice, sociale şi geopolitice deosebite”.
„Tocmai de aceea, este esenţial ca toate forţele politice democratice să conlucreze, să lase deoparte spiritul conflictual şi să sprijine instituţia prezidenţială în efortul de a asigura stabilitate, continuitate şi direcţie clară pentru ţară”, îndeamnă Ion Iliescu.
Uitați de clutch-uri de designer, selfie-uri de la dineuri internaționale și discursuri scrise de consilieri de imagine. România tocmai și-a găsit prima doamnă… cu tigaia-ntr-o mână și Antimul în cealaltă. Doamnelor și domnilor, faceți cunoștință cu Mirabela Grădinaru – femeia care nu are certificat de căsătorie, dar are ceea ce lipsește de mult pe la Cotroceni: autenticitate.
Nu e născută în palate și n-a făcut școala vieții la Bruxelles, ci vine din Vaslui, unde a crescut cu mamă învățătoare și probabil cu mai mult bun-simț decât toate manualele de protocol diplomatic la un loc. A ajuns la București, a intrat la Geografie-Franceză și, la un dans pe Phoenix, și-a găsit președintele. N-a fost „dragoste la prima vedere”, ci chimie. (Deci avem și educație STEM în familie.)
Are 41 de ani, doi copii și un soț care încă mai duce fetița la școală. Ce face între timp prima doamnă neoficială? Mic dejun pentru trei, glume de familie și apoi… biroul. O zi pe săptămână. Restul le rezolvă cu laptopul de acasă și cu bunăvoință.
Nu o veți vedea la baluri caritabile cu rochii înflorate, dar o puteți prinde oricând în trafic, între grădiniță și stația de metrou. În loc de gărzi de corp, are geantă de mamă multitasking. În loc de poză de copertă, are: „Se trezește și Nicușor, o trezim pe Aheea, luăm micul dejun împreună și râdem.” O clipă de normalitate, rară în politica românească, unde și mesele de familie vin cu antemergători și contracte de imagine.
Când tabloidele au început să scormonească după botezuri și religii, Mirabela a răspuns simplu: „Suntem o familie creștin-ortodoxă. Ne-am botezat copiii. Restul sunt minciuni.” N-a fost nevoie de comunicate oficiale, doar de o propoziție spusă drept.
A avut și momente grele – despre care a vorbit cu demnitate, fără melodramă. Copiii ei sunt „prioritatea zero”, iar iubirea nu are nevoie de acte, doar de prezență, răbdare și un termos de ceai în geantă, la nevoie.
Concluzia Trompetei? Mirabela Grădinaru nu e prima doamnă „de carton”. Nu are PR, dar are caracter. Nu are funcție oficială, dar are influență reală – în viața copiilor, în echilibrul familiei, în imaginea unei Românii care vrea, în sfârșit, ceva normal.
Într-un episod desprins parcă dintr-un thriller de spionaj cu buget mic, dar pretenții mari, Pavel Durov – fondatorul Telegram și cetățean rătăcitor prin hoteluri de lux sub control judiciar – susține că i s-a cerut, nici mai mult, nici mai puțin, decât să tacă vocile conservatoare din România. Solicitantul? Nimeni altul decât Nicolas Lerner, șeful serviciilor secrete externe ale Franței, cunoscut probabil de Telegram după codul „L’Agent Cenzură”.
Întâlnirea ar fi avut loc la Hôtel de Crillon, loc rezervat în mod normal pentru șampanie fină, intrigi diplomatice și, aparent, tentative de cenzură electorală. Durov a refuzat eroic și a anunțat pe X (fostul Twitter) că nu va bloca opoziția nici în Rusia, nici în Belarus, nici în… România. Exact în ordinea importanței globale.
La auzul acestor acuzații, DGSE a reacționat ferm, cu un comunicat cuminte: „Noi doar i-am reamintit responsabilitățile”. Adică l-au tras de mânecă de câteva ori pe holuri, spunându-i că pornografia infantilă e rea și că terorismul e și mai rău. Dar nicio vorbă despre români, Doamne ferește! Dacă Durov a confundat responsabilitatea cu manipularea, e deja o chestiune de interpretare semantică.
În colțul său preferat de ring digital, Elon Musk, cavalerul libertății algoritmice, a văzut postarea și a dat un „Wow”. Trei litere. Nici măcar un GIF. Dar pe X, trei litere de la Elon valorează mai mult decât trei moțiuni în Parlamentul României.
Între timp, Ministerul francez de Externe s-a spălat pe mâini de scandal ca Pilat în cancelarie și ne-a asigurat că Franța respectă democrația română. E de apreciat. Mai ales când tocmai ai fost acuzat că încerci să o reglezi din telecomandă.
Cireașa de pe tort? Nicuşor Dan câștigă alegerile prezidențiale, spulberând visul naționalist al lui George Simion, care dorea o Românie în stil Trump, dar cu bugetul unui târg de mici. Învinșii n-au apucat să dea vina pe „statul paralel”, că deja apare „statul francez paralel”, cu tot cu Durov și Musk ca spectatori internaționali.
Concluzia? Trăim vremuri în care libertatea de exprimare se discută la cină cu foie gras, conservatorii se apără pe Telegram și campania electorală românească ajunge la Paris, via Dubai. Iar noi, ca de obicei, citim printre rânduri – dacă nu ni se cere și nouă să tăcem.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declanșat oficial procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), potrivit anunțului publicat pe portalul instituției. Decizia vine în contextul apropierii încheierii mandatului actualei președinte, judecătoarea Corina Corbu, al cărei mandat expiră pe 16 septembrie 2025.
Potrivit legislației în vigoare, în cazul în care mandatul unui președinte al instanței supreme urmează să expire, procedura de selecție trebuie demarată cu cel puțin 30 de zile înainte de finalizarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile față de acest termen.
În acest context, surse judiciare citate de G4Media.ro indică faptul că judecătoarea Lia Savonea, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții de Apel București, ar putea fi una dintre principalele candidate pentru funcția de președinte al ÎCCJ. Savonea a fost promovată în martie 2023 la Secția Penală a Înaltei Curți.
Condițiile legale pentru candidați
Conform Legii privind statutul magistraților, pot candida la această funcție judecătorii care activează la ÎCCJ de cel puțin doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani. Candidații pot depune dosarele până la data de 17 iunie 2025, iar începând cu 23 iunie va începe etapa interviurilor și a analizei planurilor manageriale, potrivit calendarului publicat de CSM.
Examinarea constă în prezentarea planului managerial și evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare.
Importanța funcției de președinte al ÎCCJ
Funcția de președinte al instanței supreme este una de importanță strategică în arhitectura sistemului judiciar din România. Președintele ÎCCJ poate face parte, spre exemplu, din completul de judecători desemnați să emită mandate de siguranță națională la solicitarea Serviciului Român de Informații (SRI), are rol decizional în structura administrativă a instanței și participă la reuniuni de coordonare cu celelalte instituții ale sistemului de justiție.
Profilul Liei Savonea
Judecătoarea Lia Savonea a fost președinte al CSM în perioada 2019-2020 și a condus anterior Curtea de Apel București. De-a lungul carierei sale, numele ei a fost asociat unor decizii controversate, dar și unei influențe considerabile în structura de conducere a sistemului judiciar. În timpul mandatului său la CSM, a susținut reformele promovate de majoritatea parlamentară dominată de PSD în perioada 2017-2019, inclusiv cele privind funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
În 2023, a fost numită judecător la ÎCCJ în urma unui interviu, decizie care a stârnit controverse în rândul unor magistrați și organizații civice, în special în contextul unei sentințe anterioare pronunțate de Savonea într-un dosar penal cu elemente sensibile privind minori.
De asemenea, a fost membru în completul care a dispus rejudecarea cazului Mario Iorgulescu pentru ucidere din culpă, după ce o instanță îl condamnase pentru omor, și în completul care a decis arestarea avocatei din Arad suspectate că ar fi comandat asasinarea propriului tată.
Urmează o perioadă sensibilă pentru justiție
Decizia privind noul președinte al ÎCCJ este una crucială pentru independența și credibilitatea instanței supreme. Contextul este cu atât mai delicat cu cât România se află într-o perioadă post-electorală, în care direcția reformei în justiție este atent monitorizată atât de societatea civilă, cât și de partenerii externi.
Indiferent de rezultatul procedurii, este de așteptat ca selecția să atragă un interes major și să ridice întrebări privind traseul viitor al justiției române.
Fostul premier și eternul „lider provizoriu” al PSD, Marcel Ciolacu, vrea să își anunțe colegii luni, 19 mai, că își dă demisia. Din nou. Din funcția de președinte al partidului. Asta într-o întâlnire informală — că doar deciziile grele se iau cel mai bine între două cafele și o glumă despre cât de prost merge opoziția.
E deja a doua oară când Ciolacu joacă „pokerul onoarei”. Prima dată, după eșecul electoral din iarna lui 2024, și-a depus mandatul cu aer de martir politic. Doar că, după 24 de ore de reflecție (sau presiuni?), s-a întors în funcție ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ba chiar cu și mai mult aplomb. Era să zică „glumeam”, dar a preferat varianta clasică PSD: „a fost o decizie colectivă”.
Acum, sursele spun că „e pe bune”. Că Marcel e hotărât. Că vrea să părăsească șefia partidului. Sau cel puțin să o lase temporar, ca să mai vină odată la aplauze. Dacă demisia chiar va fi acceptată (și dacă nu se transformă într-o altă piesă de teatru politic), PSD va trebui să numească un președinte interimar. Unul cu nervii tari, pentru că vara vine cu congres. Și cu tradiționala bătaie pe scaunul de sus.
Este Ciolacu obosit? Sau doar caută o retragere controlată, pentru a rămâne în umbră, dar cu influență? Greu de spus. Cert este că PSD pare prins într-un serial de prost gust, în care personajul principal refuză să moară politic, dar face zilnic gesturi de adio.
Până luni la ora 17:00, când vine anunțul oficial, toți se pregătesc de scenariile posibile: demisie reală, demisie cu revenire, demisie cu condiții, sau… niciuna. Pentru că, în PSD, nimic nu e sigur în afară de loialitatea față de liderul de moment.
Noi așteptăm să vedem dacă Marcel pleacă într-adevăr. Sau dacă, și de data asta, lasă doar mandatul pe noptieră și se întoarce să-l ia dimineața.
Când trăiești printre hoți, toată viața, nu prea ai de unde să știi că există și alte moduri de a-ți câștiga traiul. Ai putea afla din cărți, eventual, dacă se întâmplă să furi una. Este posibil, dar puțin probabil.
Când în universul tău oamenii sunt plătiți pentru a deschide gura sau pentru a tăcea pe anumite subiecte, nu ai cum să crezi că lucrurile funcționează altfel în alte universuri, pentru că existența altor universuri este cel mult o vagă bănuială, nicidecum o certitudine.
Când toată lumea din jurul tău îți spune că nu există decât un mod de a gândi, nu ai de unde să știi că este prea puțin posibil să fie chiar așa.
Când ai crescut între munți, ai urcat pe unul și ai văzut că după el urmează un alt munte, nu ți-ai mai bătut capul să mergi mai departe, pentru că ai crezut că ai văzut toată lumea și că după un munte urmează, firesc, alt munte, la nesfârșit. De ce ai vrea să mergi mai departe?
Ar fi o ipocrizie să spun că-mi pare rău pentru tine. Ești fericit în certitudinile tale fixe, iar de oamenii fericiți nu are de ce să ne pară rău.
Nu suntem obligați, însă, nici să ne bucurăm că ne stau în cale, încercând să ne fericească și pe noi, cu forța.
Ilie Bolojan a semnat luni, 19 mai, mai multe decrete, printre care:
„Decret pentru promulgarea Legii privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (PL-x 5/03.02.2025);
Decret pentru promulgarea Legii privind controlul utilizării spațiului aerian național (PL-x 6/03.02.2025)”, a informat Administrația Prezidențială.
Una dintre cele două inițiative permite doborârea dronelor care intră în spațiul aerian al României. Trecerea legii oprește principala piedică privind doborârea dronelor rusești, întrucât România nu avea până acum o lege care să permită armatei să treacă la fapte.
Nicușor Dan a obținut un scor istoric în municipiul Câmpulung Muscel și în celelalte municipii din județul Argeș în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025.
Rezultate în Câmpulung Muscel
În Câmpulung Muscel, oraș condus de Elena Lasconi, Nicușor Dan a obținut 56,43% din voturi, în timp ce contracandidatul său, George Simion, a fost votat de 43,57% dintre alegători. Dan a câștigat în 20 din cele 26 de secții de votare din oraș, înregistrând o prezență la vot de 53,46% .
Rezultate în celelalte municipii din Argeș
Nicușor Dan a câștigat și în celelalte două municipii din județul Argeș:
Pitești: 58,16% pentru Dan, 41,84% pentru Simion.
Curtea de Argeș: 51,74% pentru Dan, 48,26% pentru Simion
De asemenea, Dan a obținut majoritatea voturilor în șase comune din județ, printre care Lerești (59,97%), Râca (59,88%), Bughea de Sus (51,75%), Poienarii de Argeș (51,75%), Bascov (50,29%) și Moșoaia (50,65%) .
Aceste rezultate reflectă o susținere semnificativă pentru Nicușor Dan în județul Argeș, contribuind la victoria sa în alegerile prezidențiale din 2025.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a respins acuzațiile MAE român legate de interferența Rusiei în alegerile din România, afirmând că procesul electoral nu poate fi considerat „alegeri” și că intervenția ar aduce mai multe probleme. Aceasta a reacționat după ce Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE român, a semnalat o campanie de dezinformare rusă menită să influențeze alegerile. România a mai acuzat Rusia de interferență în trecut, inclusiv în alegerile anulate din 2024.
