E ȚARA ÎN PERICOL
E țara în pericol,se simte-n orice zvon,
Strămoșii plâng în somn,căci visul li-i trădat,
Din munți până la mare,ei plâng la unison,
Căci glia ce-au păzit-o,s-a pus pe clătinat.
Din codrii vechi,din munți,răzbate-un glas străbun,
„Nu dați pe mâini străine,ce sângele-a sfințit,
Vegheați la libertate,voi ce votați acum,”
E țara în pericol,trezițivă-n sfârșit!
Se clatină hotarul,iar cerul e-mpietrit,
Și noi suntem aici,să apărăm ce-avem,
Trădări ascunse-n umbră,tot neamul l-au lovit,
Sub soarele dreptății,nimic să nu pierdem.
Căci glia asta sfântă,e mamă,e altar,
Strămoșii ne-au lăsat-o cu jertfă nu în dar,
Și dorul ei în piepturi,ne arde viu și clar,
De-i țara în pericol,luptați,nu e-n zadar.
Să ne-mpletim cu vântul,ca niște stânci din fier,
Căci de ne cheamă țara,răspundem toți în bloc,
Să fim ca torța-n noapte,ca soarele pe cer,
S-o apărăm cu viața,să fim un zid de foc.
E țara în pericol,se simte-n orice zvon,
Strămoșii plâng în somn,căci visul li-i trădat,
Din munți până la mare,ei plâng la unison,
Căci glia ce-au păzit-o,s-a pus pe clătinat.
Din codrii vechi,din munți,răzbate-un glas străbun,
„Nu dați pe mâini străine,ce sângele-a sfințit,
Vegheați la libertate,voi ce votați acum,”
E țara în pericol,trezițivă-n sfârșit!
Se clatină hotarul,iar cerul e-mpietrit,
Și noi suntem aici,să apărăm ce-avem,
Trădări ascunse-n umbră,tot neamul l-au lovit,
Sub soarele dreptății,nimic să nu pierdem.
Căci glia asta sfântă,e mamă,e altar,
Strămoșii ne-au lăsat-o cu jertfă nu în dar,
Și dorul ei în piepturi,ne arde viu și clar,
De-i țara în pericol,luptați,nu e-n zadar.
Să ne-mpletim cu vântul,ca niște stânci din fier,
Căci de ne cheamă țara,răspundem toți în bloc,
Să fim ca torța-n noapte,ca soarele pe cer,
S-o apărăm cu viața,să fim un zid de foc.
Sociologul Alfred Bulai, concediat de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și aflat sub arest la domiciliu, cere instanțelor să-i restituie postul și să-l oblige pe fostul angajator să îi plătească salariile restante. Acuzat de agresiuni sexuale și de abuz de funcție în scop sexual, Bulai contestă decizia de concediere și acuză nereguli procedurale.
Contestă arestul la domiciliu
În penal, Bulai încearcă să scape de măsura arestului la domiciliu, în timp ce în civil cere anularea deciziei de concediere. Pe 2 decembrie, Judecătoria Sectorului 1 a analizat cererea de prelungire a arestului la domiciliu, urmând ca instanța să se pronunțe marți.
Aflat sub urmărire penală, sociologul a fost inițial reținut la începutul lunii septembrie 2024, fiind ulterior plasat în arest la domiciliu. Acuzațiile includ două infracțiuni de agresiune sexuală și două de folosire abuzivă a funcției.
Victimele: Reduse din punct de vedere uman
Conform dosarului, Bulai ar fi utilizat tactici psihologice pentru a vulnerabiliza victimele, studente ale SNSPA. Profesorul ar fi folosit o abordare în două etape: reducerea victimei la o poziție de inferioritate morală, urmată de oferirea unei validări.
Un incident descris în dosar menționează cum Bulai ar fi cerut unei studente să se dezbrace parțial, reacționând cu un zâmbet satisfăcut și remarcând: „Bravo, ești mai tare decât credeam!”. Procurorii notează că astfel de comportamente aveau ca scop obținerea de satisfacție sexuală sub pretextul unor „teste psihologice”.
Lupta în instanțele civile
Bulai contestă concedierea dispusă de Comisia de Etică a SNSPA pe 6 august 2024, în urma plângerilor mai multor studente. Pe lângă dosarul penal, sociologul a deschis două procese civile împotriva SNSPA:
- Tribunalul București – Secția Conflicte de Muncă: Contestarea deciziei de concediere (dosar 32415/3/2024).
- Curtea de Apel București – Secția Contencios Administrativ: Solicitare de anulare a actului administrativ emis de SNSPA (dosar 5517/2/2024).
Avocații lui Bulai folosesc o strategie juridică dublă pentru a spori șansele de succes, depunând cereri similare în instanțe diferite.
Cererea de la Tribunalul București
În cererea consultată de presă, Bulai solicită:
- Anularea deciziei de concediere pentru încălcarea Codului Muncii.
- Reintegrarea pe postul ocupat anterior.
- Plata drepturilor salariale restante și a altor beneficii pierdute din cauza concedierii.
Sociologul susține că nu a fost supus unei cercetări disciplinare și că decizia de concediere este nulă, nefiind motivată conform legislației muncii.
Motivarea Secției Conflicte de Muncă pentru declinarea dosarului
Secția a declinat cauza către contencios administrativ, motivând că hotărârea Comisiei de Etică este un act administrativ, nu disciplinar. Decizia de concediere, emisă de un organism independent de SNSPA, nu este considerată un conflict de muncă, ci un litigiu administrativ.
Acuzațiile procurorilor
În dosarul penal, Alfred Bulai este acuzat de multiple acte de abuz sexual și de exploatare a poziției de autoritate asupra studentelor, inclusiv solicitări directe de natură sexuală și comportamente intimidante.
Procurorii susțin că sociologul a creat un mediu degradant, folosind tactici de intimidare emoțională pentru a submina încrederea în sine a victimelor.
Deși Alfred Bulai încearcă să-și recupereze postul și reputația, gravitatea acuzațiilor și mărturiile victimelor îl plasează în centrul unui caz complex, cu implicații legale și etice majore.
Fostul judecător și avocat Adrian Toni Neacșu a declarat că cererile de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale, adresate Curții Constituționale a României (CCR), sunt inadmisibile, subliniind că hotărârile CCR sunt definitive și nu pot fi contestate prin căi extraordinare. Într-o postare pe Facebook, Neacșu a criticat și demersurile rectorului SNSPA, Remus Pricopie, calificându-le drept erori juridice grave:
„Am văzut mulți analfabeți juridici, dar rar am întâlnit pe cineva la nivelul universitar al dlui Remus Pricopie.”
Potrivit lui Neacșu, CCR poate interveni în alegeri doar la validarea turului al doilea, programat pentru 8 decembrie, între Călin Georgescu și Elena Lasconi. De asemenea, acesta a afirmat că „Avocatul Poporului nu se va face de râs” prin susținerea unor astfel de cereri.
Controverse juridice și politice
SNSPA, Cristian Terheș și publicații precum Calea Europeană au cerut anularea alegerilor pe baza unor documente declasificate de CSAT, care ar indica implicarea unui „actor statal” în susținerea lui Călin Georgescu. În pofida acestor acuzații, CCR a validat luni primul tur și a respins contestația lui Terheș, considerând diferențele constatate de BEC ca fiind „erori materiale fără relevanță”.
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a solicitat inclusiv suspendarea turului doi și scoaterea lui Călin Georgescu de pe buletinele de vot, însă Neacșu a calificat aceste acțiuni drept lipsite de temei legal, considerând că orice documente depuse la CCR înainte de turul al doilea sunt „maculatură”.
Contextul controverselor
Declasificarea unor documente CSAT a relevat că activitatea unor conturi care l-au promovat pe Călin Georgescu ar fi fost coordonată de un „actor statal” și nu a fost organică. Totuși, CCR a considerat că aceste informații nu justifică reluarea turului întâi, menținând validitatea rezultatelor.
În timp ce România este în febra alegerilor, navigatorii maritimi și personalul de pe platformele petroliere rămân neimplicați, privați de dreptul de a vota din cauza lipsei unui sistem adaptat situației lor.
Peste 52% dintre români au votat la recentele alegeri parlamentare, însă mii de navigatori nu au putut participa la scrutin. Adrian A., navigator constănțean aflat pe o navă în Marea Nordului, declară:
„Mi-aș fi dorit să votez, dar m-a prins voiajul. Ar trebui creat un sistem de vot pentru noi, cei care suntem departe de casă.”
Un sistem desființat fără alternativă
Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, explică:
„Acum 20 de ani, Radio Coasta asigura un sistem eficient de vot pe nave. Comandantul organiza procesul, dar totul a fost desființat. O soluție ar putea fi votul electronic, dar autoritățile trebuie să manifeste interes.”
Șansele ca navigatorii să voteze în porturi sunt minime din cauza timpului limitat pe care navele îl petrec acolo și a lipsei secțiilor de votare accesibile.
O veste bună: Moș Crăciun pentru copiii navigatorilor
Sindicatul organizează „acțiunea Moș Crăciun” pentru copiii membrilor de sindicat.
„Moșul vine sigur! Vom anunța detaliile evenimentului în curând”, a declarat Mihălcioiu.
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa au anunţat, miercuri, că poliţiştii cercetează trei persoane, de 22 de ani şi 24 de ani, pentru trafic de minori şi proxenetism.
”Din cercetările efectuate a rezultat că, pe parcursul anului 2024, la intervale de timp diferite, două dintre persoanele cercetate, de 22 şi 24 de ani, ar fi recrutat o victimă minoră, de 16 ani, prin simularea unor sentimente de dragoste faţă de aceasta şi ar fi exploatat-o sexual, prin obligarea la practicarea prostituţiei. Sumele de bani obţinute de către victimă ar fi fost însuşite aproape integral de către persoanele în cauză”, au anunţat poliţiştii.
Ei au adăugat că în urma cercetărilor anchetatorii au stabilit că în noiembrie 2024, o altă persoană cercetată, de 24 de ani, a înlesnit unei tinere practicarea prostituţiei în mai multe locaţii din judeţele Constanţa şi Braşov.
Poliţiştii au făcut trei percheziţii în Constanţa şi Braşov, fiind salvate două tinere.
Cele trei persoane au fost reţinute pentru 24 de ore, fiind apoi prezentate Tribunalului Constanța care a decis arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.
În urma redistribuirii voturilor, USR Constanța a obținut un rezultat semnificativ, urmând să trimită în Parlamentul României un senator și doi deputați:
- Remus Negoi – senator, aflat la al doilea mandat.
- Stelian Ion – deputat, fost ministru al Justiției, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul reformei juridice.
- George Gima – deputat, nou ales, completând echipa parlamentară din Constanța.
Reprezentarea USR în Parlament
La nivel național, USR va avea în total:
- 40 de deputați, printre care se numără Cătălin Drulă, Claudiu Năsui, Allen Coliban, Diana Stoica și Cristina Prună.
- 19 senatori, printre care se evidențiază Clotilde Armand, Cristian Ghinea, Ștefan Pălărie și Victoria Alexandru.
De ce USR nu este si nu va deveni un partid mainstream? Numai de la noi veți afla asta după alegeri!
Astăzi, la Șantierul Naval Constanța (SNC), a avut loc ceremonia de botez a navei Histria Narvi, un eveniment marcant pentru industria navală din România, ce a atras personalități din politică, economie și mediul militar, atât la nivel local, cât și internațional. Aproximativ 100 de invitați străini au fost prezenți, demonstrând interesul global pentru capacitățile de producție ale SNC.
Oficialități și invitați de seamă
Printre participanți s-au numărat:
- Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța
- Mihai Daraban, președintele CCIR
- Cosmin Laurențiu Dumitrache, directorul general al ANR
- IPS Teodosie, care a oficiat ceremonia religioasă
- Mihai Lupu, președintele CJC
- Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank
Deși premierul Marcel Ciolacu nu a putut fi prezent, acesta a fost reprezentat de consilierul de stat Andrei Ion Ungar, care a transmis un mesaj de susținere pentru industria navală.
Discursuri și momente importante
Președintele grupului Histria, Gheorghe Bosînceanu, a evidențiat performanțele SNC, subliniind că Histria Narvi este cea mai performantă navă din clasa sa și că proiectul continuă cu încă patru nave. De asemenea, a menționat implicarea în formarea forței de muncă prin programe de învățământ dual și condițiile asigurate muncitorilor, o parte dintre aceștia provenind din Asia.
Andrei Ion Ungar, consilier de stat, a subliniat succesul proiectului, finanțat de CEC Bank, ca parte a unui program mai amplu de reindustrializare a României.
Ceremonia de botez
Punctul culminant a fost spargerea tradițională a sticlei de șampanie de bordul navei, oficiată de Daniela Marinescu, director general al Histria Shipmanagement, asistată de Gheorghe Bosînceanu și cele două nepoate, Ana Sophia și Eva Rose Bosînceanu.
Concluzii
Ceremonia a reflectat capacitatea României de a rămâne un jucător important în industria navală europeană și internațională, iar succesul Histria Narvi este un simbol al colaborării dintre SNC, instituțiile financiare și partenerii internaționali.
Începând cu 19 noiembrie 2024, Bogdan Ionuț Artagea își continuă mandatul la conducerea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, în conformitate cu OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Acesta va gestiona aeroportul pentru următorii patru ani, consolidându-și poziția ca lider al uneia dintre cele mai importante infrastructuri aeriene din Dobrogea.
Alături de Artagea, în echipa de conducere se regăsesc:
- Horia Mihail Acatrinei – director economic
- Nicuşor Şuta – director operaţional
- Mihail Lucian Dumitrache – director dezvoltare
- Gheorghe Zamani – director tehnic
- Irina Petronela Șargu – director resurse umane și juridic
Proiecte în derulare
Modernizarea terminalului de pasageri este aproape finalizată, dar lucrările la turnul de control necesită consolidări suplimentare, ceea ce va prelungi termenul de finalizare cu câteva luni. Activitatea operațională se desfășoară temporar într-un turn improvizat, potrivit declarațiilor lui Bogdan Artagea.
Această reconfirmare în funcție reflectă încrederea în capacitatea sa de a continua modernizarea și dezvoltarea aeroportului, adaptându-se provocărilor din domeniul aviației.
Marți, 3 decembrie 2024, într-o ceremonie militară organizată de Statul Major al Forțelor Navale, viceamiralul dr. Mihai Panait a oferit Emblema de Merit în Serviciul Armatei României, clasa I directorului Muzeului Național al Marinei Române, comandorul dr. Marius Laurențiu Rohart.
Distincția onorează cei peste 30 de ani de activitate remarcabilă în slujba Armatei României și a Forțelor Navale. Prin implicarea sa, comandorul Rohart a contribuit semnificativ la conservarea și promovarea patrimoniului maritim și naval al României.
Evenimentul a subliniat importanța muzeului ca instituție de referință în păstrarea memoriei și tradițiilor marinei române, dar și rolul esențial al conducerii sale în dezvoltarea acestuia.
