În plină campanie prezidențială, un personaj cu trecut dubios și gesturi condamnate public, Csomortányi István, fost președinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, sprijină activ candidatura lui Nicușor Dan, deși legea interzice partidelor fără candidat propriu să facă propagandă electorală pentru alții.

Și nu oricum: cu postări, videoclipuri și mesaje în care denunță pe rând UDMR, Crin Antonescu, Victor Ponta, Guvernul și, desigur, „politica anti-maghiară”.
În schimb, oferă un „DA hotărât” pentru Nicușor Dan. Fără nicio reacție publică de delimitare din partea acestuia.

Istoricul lui Csomortányi: de la „Sieg Heil” la „votul pentru schimbare”

În 2019, Csomortányi a fost amendat cu 5.000 de lei de CNCD după ce a fost surprins într-o fotografie făcând salutul nazist. Gestul a fost condamnat inclusiv de deputatul evreilor din România, Silviu Vexler. Consiliul a votat sancțiunea în unanimitate, subliniind că „încalcă demnitatea umană și memoria victimelor regimului nazist”.

Aceasta nu a fost o rătăcire de tinerețe, ci o parte dintr-un model de radicalism mascat în discurs naționalist, care continuă până azi. În februarie 2022, în ziua invaziei ruse în Ucraina, Csomortányi cerea „neutralitate” și acuza Ucraina că „calcă în picioare minoritățile”. La final de 2022, spunea că România nu merită Schengen pentru că e „anti-maghiară”. În 2024, poza alături de Novák Élőd, extremist cunoscut pentru declarații antisemite.

Csomortányi cheamă public la vot pentru Nicușor Dan, într-un demers care încalcă legea electorală, conform Biroului Electoral Central. De altfel, BEC a cerut eliminarea conținutului de pe platforma Facebook – dar, evident, platforma ignoră.

Întrebarea care rămâne: de ce nu se delimitează Nicușor Dan de acest sprijin?
Tăcerea sa nu e doar suspectă, ci periculoasă. Într-o Românie care a condamnat extremismul, orice asociere tăcută cu personaje cu trecut neonazist este un afront direct la valorile democratice.

Nu poți construi o candidatură „curată” pe fundamente murdare.
Când taci în fața extremismului care te susține, devii parte din el. Fără să ridici mâna, dar cu ambele mâini în campanie.

Potrivit unor surse considerate „mai mult decât credibile”, dacă la primul tur al alegerilor prezidențiale prezența trece de 9 milioane de alegători, toate sondajele devin nerelevante și ar putea fi anulate. Motivul? Realitatea de la urne riscă să contrazică narativele construite de institutele „prietenoase” cu unii candidați.

În același timp, diaspora e așteptată să atingă un record de 1,2 milioane de voturi – un factor care poate răsturna orice „scor stabilit” dinainte.

Când oamenii votează masiv, Sistemul intră în alertă. Și atunci, adevărul nu se mai măsoară în procente — ci în panică.

Într-un peisaj electoral unde tăcerea e recompensată, iar îndrăzneala e sancționată, Elena Lasconi a ales să vorbească. Iar acum, o confirmare de peste ocean zdruncină zidul neîncrederii construit de adversarii săi.

Hany Farid, profesor la Universitatea California – Berkeley și expert recunoscut în dezinformare digitală, a analizat fotografiile publicate de Elena Lasconi și a declarat pentru Euronews:

„Nu găsesc nicio dovadă convingătoare că aceste imagini sunt generate sau manipulate de AI.”

După zeci de acuzații, plângeri penale și reacții furibunde din partea celor vizați — Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea — acest verdict tehnic aduce un element-cheie: expertul confirmă autenticitatea vizuală.

„Nu sunt omul Sistemului. Și nici nu voi fi.”

După publicarea fotografiilor care sugerează o întâlnire discretă, într-un cartier din Tunari, între figuri influente ale politicii și foste vârfuri ale serviciilor, Lasconi a explicat că publicarea nu a fost un gest de campanie, ci de conștiință.

„Decât să ascund adevărul, mai bine pierd. Adevărul e mai important decât orice funcție. Chiar și decât funcția de președinte al României.”

Pentru mulți, este dovada unui curaj rar într-o campanie sufocată de compromisuri. Pentru alții, un gest sinucigaș politic. Dar Lasconi și-a asumat riscul. Și, în lumina noilor informații, nu mai poate fi acuzată că a fabricat imagini. Doar că a pus întrebările corecte.

Sistemul reacționează violent

Reacțiile n-au întârziat. Nicușor Dan și Victor Ponta au depus plângeri penale. USR i-a retras sprijinul politic, încercând să salveze imaginea unui partid care se teme, aparent, mai mult de scandal decât de tăcere.

Între timp, fostul șef-adjunct al SRI, Florian Coldea, a catalogat gestul Elenei drept „o încercare disperată”. Fără alte precizări. Fără explicații.

Firma Kensington Communication, acuzată de Ponta că ar fi orchestrat publicarea imaginilor, a negat vehement și a anunțat că îl va acționa în judecată. Așadar, acuzele zboară în toate direcțiile. Dar imaginile rămân. Și, acum, cu expertiză.

De ce contează expertul american?

Pentru că, într-o Românie în care fiecare tabără are „propriii analiști” și „specialiști de partid”, o voce neutră, din afară, aduce credibilitate. Iar când acea voce e recunoscută internațional pentru combaterea deepfake-urilor și manipulărilor vizuale, verdictul nu mai poate fi ignorat:

„Nu există urme de generare AI, nici de manipulare evidentă. Doar o singură imagine cu saturație neobișnuită, dar explicabilă.”

Cu alte cuvinte, dacă nu sunt trucate, atunci trebuie explicate.

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani dintre cei 11 candidaţi înscrişi în cursa pentru Cotroceni. Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.979 de secţii de votare, potrivit Autorităţii Electorale Permanente. În Capitală vor fi deschise 1.289 de secţii. Românii cu drept de vot din diaspora vor vota în 965 de secţii.

Trimișii lui Trump monitorizează alegerile din România O delegație din Statele Unite ale Americii a ajuns, vineri, 2 mai, la București pentru a monitoriza alegerile de duminică, 4 mai. Delegația este condusă de avocatul James E. Trainor, vicepreședinte al Comisiei Electorale Federale, care a declarat, la sosire, că a analizat documentele pe baza cărora au fost anulate alegerile și a remarcat existența numeroaselor dovezi privind posibile interferențe externe.

La malul mării potrivit Ordinului de prefect nr. 209/22.04.2025, predarea materialelor electorale către reprezentanții secțiilor de votare se va face sâmbătă, 03 mai 2025, la Sala de Sport a Palatului Copiilor, în intervalul orar 08:00 – 17:00. Buletinele de vot și celelalte materiale necesare vor fi predate sub supravegherea autorităților, în conformitate cu graficul stabilit. La finalul procesului electoral, duminică, 04 mai 2025, începând cu ora 22:30, buletinele de vot și materialele utilizate vor fi returnate, în baza Ordinului de prefect nr. 216/25.04.2025, la Palatul Administrativ din Constanța: Locțiitorii birourilor electorale ale secțiilor de votare vor aduce buletinele de vot folosite și necontestate, precum și cele neutilizate, la intrarea în Instituția Prefectului; Președinții birourilor secțiilor de votare vor preda buletinele contestate, cele nule, eventualele contestații și procesele-verbale la intrarea în Consiliul Județean Constanța. Sala „Remus Opreanu” va fi spațiul de așteptare pentru accesul la Biroul Electoral Județean nr. 14.

Cei 11 candidaţi care îşi dispută fotoliul de la Cotroceni sunt, potrivit ordinii de pe buletinul de vot:

• poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor)
• poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală „România, Înainte!”)
• poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România)
• poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
• poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal)
• poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
• poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
• poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)
• poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
• poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
• poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidaţi – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheş, Silviu Predoiu şi Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală şi la scrutinul prezidenţial de anul trecut, şefa USR reuşind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituţională.

Marea Britanie, pe primul loc în topul țărilor după prezența la urne Până vineri, la ora 23.30, 118.370 de români și-au exprimat opțiunea de vot pentru Alegerile prezidențiale, în secțiile din străinătate, potrivit AEP. Cei mai mulți au fost din Marea Britanie, 18.851, urmați de cei din Italia, 18.529 și de cei din Germania, 17.150.

Pentru alegerile prezidențiale 2025, Biroul Electoral Central (BEC) a acreditat trei case de sondare pentru a face exit-poll în ziua alegerilor, duminică, 4 mai, la nivel național, privind votul dat de români: Avangarde, CURS și ARA Public Opinion. De la acestea vom afla primele rezultate ale votului de duminică, la ora 21:00, când se închid secțiile de votare de la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025. 

În Franța sunt organizate 69 de secții de votare pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, un număr record pentru acest proces electoral. „Este vorba despre 69 de secții organizate în total, sunt 68 în Franța și o secție la Monaco, o secție în plus față de exercițiul electoral de anul trecut”, a transmis Ioana Bivolaru, ambasadoarea României în Franţa. Cele mai multe secții de votare, 46, sunt în circumscripția Consulatului general al României de la Paris. În regiunea pariziană sunt 25 de secții de votare. Alte secții sunt organizate în multe alte regiuni ale Franței unde sunt comunități importante de români, inclusiv în Corsica.  

Nicușor Dan, plângere pentru trei infracțiuni împotriva Elenei Lasconi la DIICOT, în scandalul imaginilor cu Coldea 

Până la ora 21.30, 109.395 de români și-au exprimat opțiunea de vot pentru Alegerile prezidențiale vineri, în secțiile din străinătate, potrivit AEP. Cei mai mulți au fost din Italia, 17.783, urmați de cei din Germania, 16.344 și de cei din Spania, 14.970. 02 mai – Acum 6 ore Cele mai multe secții de votare sunt în Italia În Italia sunt deschise 161 secții de votare, cele mai multe din diaspora. Până vineri, 2 mai, la ora României 18.50, în secțiile din Italia sunt cele mai mule voturi exprimate de românii din diaspora, aproape 13.000. La Consulatul României din Roma au fost amenajate 3 secții. Sunt cele mai frecventate secții de votare din Italia pentru că se află într-o zonă de tranzit și este foarte ușor de ajuns cu mijloacele transport. 

Președinta Maia Sandu a încurajat românii din Republica Moldova să iasă la vot Maia Sandu a lansat un apel către românii cu drept de vot din Republica Moldova să se prezinte la urne pentru alegerile prezidențiale din România, care se vor desfășura în perioada 2-4 mai. Cu 64 de secții de votare disponibile, Sandu a subliniat că democrația implică participarea activă și că fiecare vot poate influența viitorul României. Ea a subliniat importanța unei Românii democratice și europene, considerând-o un partener de încredere pentru Moldova. 

Românii pot sesiza neregulile de la vot pe o nouă platformă Expert Forum, parte a Coaliției Vot Corect, anunță că românii vor avea la dispoziție un centru de informare și asistență electorală pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Centrul poate fi contactat la 0800 460 002 (gratuit din România) sau 0318.222.800 (din străinătate) și va funcționa pe 3 mai (10:00-21:00) și 4 mai (7:00-22:00). Alegătorii pot semnala nereguli și găsi informații utile pe platforma www.votcorect.ro. Aproape 600 de observatori acreditați vor monitoriza procesul de votare în țară și străinătate folosind aplicația Vote Monitor. Concluziile campaniei vor fi prezentate luni, 5 mai/ 

Conform datelor oficiale, la nivelul județului Galați au fost amenajate 438 de secții de votare, pentru cei 520.394 de alegători care sunt înscriși în listele permanente. În municipiul Galați sunt numărați 254.369 de cetățeni cu drept de vot înscriși pe listele permanente, la Tecuci – 39.377 de votanți, iar la Târgu Bujor – 8.449. 

N.R.,  Vom încerca să vă ținem în priză cu informații calde despre ce este și ce va fi duminică. Țineți aproape căci nici nu știți ce pierdeți. (Pompiliu Comșa)

Am evitat mielul care latră.

De aceea nu știu dacă micii sfârâie sau mârâie.

Putin vrea să dezalcolizeze Moldova. Doamne ferește.

După comportare, a fumat Covid.

Chinezul nu vinde rochia întreagă, ci pe bucăți.

Poți să te duci la mall cu orice bărbat vrei. Dar nu cu cardul meu.

Moș Sictir

Rachiul s-a scurs în picioare și am genunchii nervoși cu nervi.

Avem urne, dar nu opțiuni. Ieri am vrut să ies la pădure, dar poliția mi-a spus c-au mutat-o în Austria. A fost fată mare, Ioane? Exagerat de mare. Vorbește Simion. Călin Georgescu explică ce a vrut să spună. 4 mai. Zi de curățenie generală. Țiganii nu sărbătoresc niciodată ziua muncii. Aștept un extraterestru gravid. Râsul și furia vin împreună. Am înțeles, doamnă, e soția dvs. Vin rușii la Wimbledon. Fără rachete. Pe ei îi interesează căruciorul cu praf de cretă. Să traseze terenul. Treziți, dar adormiți fără să gândim. Dacă ne trezim eu zic să ne spălăm pe ochi. Uitarea se așterne precum savarinele sclerozate. Și-a pierdut cetățenia română după ce a recunoscut că nu a mâncat niciodată mici.

Rachiul s-a scurs în picioare și am genunchii nervoși cu nervii,

Puștiul cu periscopul

Breaking News Câte ceva despre Crin: soția dinaintea Adinei a decedat când fata avea 3 ani, deci a crescut-o singur; fata acum e pe salariul ei după ce a făcut o Facultate bună în Anglia și lucrează la o firmă în Elveția; când era profesor pe Crin îl duceau țăranii cu roaba acasă dr beat ce era; a stat apoi la Tulcea la un bloc pe strada Păcii, fiind vecin cu fostul viceprimar Petrică Marinescu, fotbalist de mare clasă, coleg cu Dobrin; acum e recomandat de băiatul lui Caramitru și a promis că nu mai face nebuniile din tinerețe * Geoană e fiu de general securist, ca și Ponta * Crin e un habarnist cu vorbele la el * de aceea noi votăm un omn din popor: ELENA LASCONI * din aripa conservatoare, cu o influență deosebită în mediile înalte americane Paul Coyer este unul dintre cele patru nume propuse de ambasador SUA în România; în 1988 a vizitat România venind cu un grup de tineri până la Oradea, dar Nicolae Ceaușescu le-a oprit accesul la București ; e căsătorit cu o foarte mare cântăreață * NU UITA: ELENA LASCONI este pe poziția 3 pe Buletinul de vot! Serviciul Public de Informați – S.P.I.