Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, aduce la lumină o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, avertizând asupra unui colaps iminent cu care se va confrunta lumea globalizată în următoarele luni, pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.
După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate, împreună cu șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste exercită acum o mare presiune asupra unei cantități masive de datorii din sectorul public și privat. Roubini subliniază că acest fenomen este alimentat de inflație, care erodează veniturile reale ale gospodăriilor și reduce valoarea activelor lor, provocând o creștere bruscă a costurilor de împrumut.
Datele evidențiază că datoria globală totală a sectorului privat și public, ca pondere din PIB, a crescut semnificativ, de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul a ajuns la 420% în economiile avansate și 330% în China, iar în Statele Unite se situează la 420%, nivel mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Politici ultra-relaxate au menținut entități financiare precum gospodării, corporații, bănci și guverne susținute în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID. Însă acum, inflația alimentată de aceleași politici a pus capăt acestei perioade, iar băncile centrale se văd nevoite să majoreze ratele dobânzilor, ceea ce afectează serios entitățile îndatorate.
Diferența față de crizele anterioare constă în faptul că politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate, deoarece ar agrava inflația. Astfel, se conturează o recesiune profundă și prelungită, însoțită de o criză financiară severă.
Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad, provocând o spirală descendentă economică și financiară.
Economistul Roubini avertizează că, deși criza poate fi temporar amânată, nu poate fi evitată. Monetizarea deficitului de către băncile centrale este văzută ca o cale de rezolvare, dar consecințele sale sunt inevitabile.
Roubini subliniază că este necesară o abordare responsabilă a politicilor fiscale și monetare, deoarece evitarea unei crize economice majore devine din ce în ce mai dificilă pe măsură ce economiile globale se confruntă cu presiuni tot mai mari.
