Scene de noaptea minții continuă s-au derulat la Timișoara. Despre unele am mai scris, despre altele veți afla astăzi și o să vă convingeți că așa ceva ține de ilogică.
Primarul Dominic Fritz și-a continuat actele de sabotare pe față a proiectului ca municipiul de pe Bega să găzduiască Capitala Europeană a Culturii in 2023. Nu s-a mulțumit c-a adus-o pe mai mult decât controversata Corina ȘUTEU la butoane, recompensată, din start cu 132.000 lei, ca să nu fie discuții. Fosta profesoară de Făgăraș s-a mulțumit, deocamdată, să dea lecții jurnaliștilor, trăgându-i de “urechi” și să catalogheze munca celor care s-au ocupat până acum de proiect. Nu știm cât de cunoscută era tanti pe vremea mandatului de ministru al culturii, dar acum, încet-încet, începe să le stea în gât timișorenilor, dar nu se lasă. Ce a făcut cu mass-media locală e un bocanc pentru obrazul libertății presei. A dat-o după „copac” și în privința autenticității interviurile acordate de intelectualul de ținută Ioan Cărmăzan sau de regizorul de film și teatru Andrei Șerban, care i-au adus aminte că în mandatul său ministerial a dat aberanta Lege a Drepturilor de Autor, anulată după demersurile preț de un semestru la președintele Klaus Iohannis. Acum „experta” și ciracii săi au îndreptat țevile tunurilor către familia Neumann, Victor și Simona. Profesorul, deși a scris cărți apreciate de istorie a Banatului, studii despre interculturalitate, are la ora asta contractul de management întrerupt brusc de o evaluare ce i-a pus o notă penibilă, puțin peste șase. Bomboana de pe „colivă” i-a oferit-o chiar în propriul birou de la Muzeul de Artă, dar și pe rețelele de socializare, un personaj controversat, Popovici, fost diplomat, actual profesor universitar. Pentru că nu a participat la vreun concurs pentru a intra în corpul diplomatic și consular român, s-a întors după două decenii acasă cu „coada” între picioare după mandatul politic încredințat, în timpul căruia nu a fost titular un minut. De ceva ani are un „fix” cu terminarea familiei Neumann, dar și stoparea proiectului cu Capitală Europeană.. Deși personajul e incolor, inodor și insipid, se erijează în “autoritate supremă”. Vrabia mălai grișat visează. .
Una dintre ținte este și soția sa, Simona, încă director executiv al Asociației Timișoara Capitală Europeană 2021 (2023), funcție căpătată în urmă cu aproape nouă ani. Datorită dosarului de candidatură întocmit sub îndrumarea sa, ne-am calificat din 14 competitoare, ulterior rămânând să-și dispute gloria viitoare 4 orașe, Învârtind lucruri „necoșere”, se sapă de zor vizavi de vechea conducere a asociației, care n-a avut board timp de un an. Ba mai mult, primăria s-a făcut c–a mâncat usturoi, dar gura nu-i miroase, uitând să dea asociației cotizația timp de un an fixată prin contract de Comisia Europeană. Acum se dă de ceasul morții să plătească măcar cotizația pe lunile ianuarie-martie pentru că trebuiește să se dea raportul la UE. Degeaba s-a făcut mult voluntariat, el a fost răsplătit acum cu ejacularea. Simona Neumann, care în opinia noastră putea face mai mult, trebuie să plece pentru a veni în locul său cine “vrea” cuplul Fritz-Șuteu. Guițătorii s-au urcat în copac și-și fac temele. Luminează-i, Doamne!
Semnalul de alarmă tras de noi ar trebui citit și înțeles de cei care, deocamdată, aleg să-l ignore. Administrația locală actuală a creat o “tradiție’ în acest sens. Primarul Dominic o cheamă pe Sorina Neumann la discuții taman când dânsa era la filmări fixate de ceva timp pentru prezentarea video solicitată de Comisie. Atenție: la filmări participa și o echipă a Primăriei. Termenul limită era 15 iunie, iar “șueta” cu edilul șef era stabilită unilateral la ceas de seară, evident în seara precedentă. Miroase a “lucrătură de maidan” chiar din avion. O altă chestie ciudată: Corina Șuteu era ministru când orașul de pe Bega a câștigat titlul, dar nu a prevăzut nici un leu din bugetul ministerului pentru 2017, primul an de realizare a proiectului. Nu visa că va ciupi lovele de pe urma acestuia, peste ceva timp, altfel ar fi avut o altă atitudine. Prostocrația conduce România.
Azi mă opresc aici, lăsându-vă să meditați la tot ce-am scris. Vă țuc, dragi cititori!