11 iulie: ziua de naștere a fizicianului și profesorului brazilian César Lattes, care a descoperit “pionul” sau “mezonul pi”

Astăzi, 11 iulie, sărbătorim ziua de naștere a unuia dintre cei mai remarcabili fizicieni ai secolului XX, profesorul brazilian César Lattes. Născut în această zi în anul 1924, Lattes este cunoscut în întreaga lume pentru descoperirea pionului, sau mezonului pi, o realizare care a avut un impact profund asupra fizicii particulelor.

Contribuțiile lui César Lattes la Fizică

César Lattes a fost un fizician teoretician și experimentalist care a revoluționat înțelegerea noastră asupra particulelor subatomice. În anul 1947, în colaborare cu Cecil Powell și Giuseppe Occhialini, Lattes a identificat pionul, o particulă elementară care joacă un rol crucial în menținerea coeziunii nucleului atomic prin interacțiuni puternice. Descoperirea pionului a oferit dovezi importante pentru teoria câmpului cuantic și pentru modelul standard al fizicii particulelor, fiind un pas major în cunoașterea forțelor fundamentale din univers.

Utilizând emulsii fotografice sensibile la raze cosmice, echipa a observat particule necunoscute până atunci care aveau o masă intermediară între electron și proton. Această descoperire a confirmat predicțiile teoretice ale fizicianului Hideki Yukawa, care sugerase existența unor particule intermediare în procesele de interacțiune nucleară.

Introducere în Lumea Particulelor Subatomice

În vastul domeniu al fizicii particulelor, pionii ocupă un loc deosebit de important. Descoperirea lor a fost esențială pentru înțelegerea forțelor fundamentale care guvernează universul la cele mai mici scale. Acești mesageri subatomici sunt particule elementare care joacă un rol crucial în interacțiunile nucleare, fiind responsabili pentru menținerea coeziunii nucleelor atomice.

Proprietăți și Tipuri de Pioni

Pionii sunt mezoni, ceea ce înseamnă că sunt particule compuse dintr-un quark și un antiquark. Există trei tipuri de pioni: pionul pozitiv (π+\pi^+π+), pionul negativ (π−\pi^-π−) și pionul neutru (π0\pi^0π0). Acești pioni sunt responsabili pentru transmiterea forței nucleare tari între nucleoni (protoni și neutroni) în nucleul atomic.

  • Pionul pozitiv (π+\pi^+π+) și pionul negativ (π−\pi^-π−) au sarcini electrice opuse și sunt particule-antiparticule.
  • Pionul neutru (π0\pi^0π0) nu are sarcină electrică și este propriu-zis identic cu antiparticula sa.

Rolul Pionilor în Fizica Nucleară

Pionii sunt mediatori ai forței nucleare tari, una dintre cele patru forțe fundamentale ale naturii, care asigură coeziunea nucleelor atomice. Această forță este mult mai puternică decât forța electromagnetică, dar acționează pe distanțe foarte scurte, de ordinul femtometrilor (10−1510^{-15}10−15 metri). Interacțiunile pionilor cu nucleonii explică de ce nucleele atomice sunt stabile și de ce protonii și neutronii rămân uniți în ciuda respingerii electromagnetice între protonii încărcați pozitiv.

Importanța Descoperirii Pionului

Descoperirea pionului a avut un impact profund asupra fizicii particulelor și a dus la dezvoltarea teoriei câmpului cuantic. Aceasta a deschis calea pentru înțelegerea mecanismelor complexe care stau la baza interacțiunilor fundamentale și a contribuit la formularea modelului standard al fizicii particulelor, care descrie toate particulele elementare și interacțiunile lor.

Viața și Cariera

Născut în Curitiba, Brazilia, Lattes și-a demonstrat interesul pentru știință încă din tinerețe. A studiat fizica la Universitatea din São Paulo, unde a început să își dezvolte cariera în cercetare. Munca sa l-a dus la Universitatea din Bristol, în Anglia, unde a realizat descoperirea pionului. În ciuda succesului internațional, Lattes a rămas dedicat educației în Brazilia, contribuind semnificativ la dezvoltarea infrastructurii de cercetare și educație în domeniul fizicii în țara sa natală.

Lattes a fost, de asemenea, unul dintre fondatorii Centrului Brazilian de Cercetare în Fizică (CBPF) și a jucat un rol esențial în stabilirea politicilor științifice naționale. De-a lungul carierei sale, a primit numeroase distincții și premii pentru contribuțiile sale remarcabile, inclusiv premiul Hughes de la Societatea Fizică Regală și Ordinul Național de Merit Științific al Braziliei.

Moștenirea lui César Lattes

Moștenirea lui César Lattes continuă să influențeze fizica contemporană și să inspire noi generații de cercetători. Descoperirile sale au deschis noi orizonturi în studiul particulelor subatomice și au contribuit la înțelegerea complexităților materiei și energiei. În cinstea realizărilor sale, multe instituții academice și științifice din Brazilia și din întreaga lume celebrează ziua de naștere a lui Lattes prin evenimente și simpozioane dedicate fizicii particulelor.

Astăzi, comemorăm nu doar un mare om de știință, ci și un mentor și un educator care a avut un impact durabil asupra comunității științifice.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult