Generalul Mihai Caraman, una dintre cele mai controversate și proeminente figuri ale spionajului românesc, a decedat la vârsta de 96 de ani. Fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) între 1990 și 1992, Caraman a rămas în istorie pentru operațiunile sale de spionaj care au afectat semnificativ Alianța Nord-Atlantică.
Rețeaua “Caraman” și Spionajul împotriva NATO
Mihai Caraman a fost șeful rezidenței de spionaj a României la Paris între 1958 și 1968. În această perioadă, el a organizat și condus celebra rețea “Caraman”, reușind să sustragă o cantitate considerabilă de documente sensibile de la cartierul general al NATO. Aceste informații erau trimise mai întâi la București și apoi la Moscova, iar ordinele de la Moscova urmau același traseu invers.
Agenții și Operațiunile din Paris
Printre colaboratorii săi se numărau Mihail Simula și Ion Păduraru (Secretari II UNESCO), Mihail Georgescu, Eugen Vișan, Constantin Mirea și Gheorghe Ionescu (Secretari II Ambasada României în Franța), Pavel Cismaru (Secretar I Ambasada României), Mihai Ilie (prim-consilier la Ambasada României). Acești agenți, alături de Caraman, au avut misiunea de a penetra Organizația Atlanticului de Nord și alte instituții franceze, precum ministerele de Externe și de Finanțe, Poliția, Banca Mondială și Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică.
Trecerea în Rezervă și Reintegrarea
După defectarea generalului Ion Mihai Pacepa în 1979, Caraman a fost trecut în rezervă. După câțiva ani de marginalizare, el a revenit în atenția publicului în ianuarie 1990, când guvernul postdecembrist condus de Petre Roman l-a numit inițial adjunct al ministrului Apărării și ulterior director al SIE.
Rolul în Căutarea Conturilor Secrete ale Familiei Ceaușescu
Imediat după Revoluția din 1989, a fost inițiat un proces de căutare a presupuselor conturi bancare secrete ale familiei Ceaușescu. Mihai Caraman a avut un rol esențial în această căutare, care a implicat o echipă internațională de experți. Cu toate acestea, contractul cu experții străini a fost reziliat după câteva luni, sub pretextul incompetenței acestora, și nu s-au găsit dovezi concludente despre existența acestor conturi.
Moștenirea lui Mihai Caraman
Generalul Mihai Caraman rămâne o figură enigmatică în istoria spionajului românesc, fiind recunoscut pentru una dintre cele mai mari lovituri date NATO. Activitățile sale și impactul asupra securității internaționale continuă să fie subiecte de studiu și dezbatere. Moartea sa marchează sfârșitul unei ere, dar și începutul unui nou capitol în analiza operațiunilor de spionaj din perioada Războiului Rece.