Nicolae Ciucă, președintele Senatului și fost premier al României, a stabilit un record de absenteism la conducerea ședințelor Senatului, ridicând întrebări serioase cu privire la eficiența sa în acest rol. În aproape un an și jumătate de mandat, Ciucă a prezidat efectiv doar opt ședințe, iar costul total pentru contribuabili a fost de peste 120.000 de euro. De multe ori, atribuțiile sale au fost preluate de vicepreședintele Senatului, Sorin Cîmpeanu.
Cum a început mandatul lui Ciucă în fruntea Senatului
Nicolae Ciucă a preluat conducerea Senatului pe 12 iunie 2023, însă chiar din ziua următoare, Alina Gorghiu, predecesoarea sa, a prezidat o ședință în locul său. La scurt timp, pe 19 iunie, Sorin Cîmpeanu a condus o altă ședință, indicând o tendință a lui Ciucă de a delega atribuțiile sale de președinte de ședință. Prima ședință condusă efectiv de Ciucă a avut loc abia pe 28 iunie 2023, însă nici atunci nu a rămas până la final, predând ștafeta lui Cîmpeanu la jumătatea reuniunii.
În mod evident, această abordare marcată de absențe frecvente a devenit o strategie pe termen lung. Ciucă s-a rezervat pentru ședințe simbolice sau pentru momentele-cheie, precum alocuțiuni solemne sau voturi importante.
Activitatea „simbolică” în ședințele din Senat
De-a lungul mandatului său de 16 luni, Ciucă a prezidat doar opt ședințe ale Senatului: șase în 2023 și doar două în 2024. Printre acestea se numără deschiderea sesiunii parlamentare de toamnă din 2023 și alocuțiunea președintelui Parlamentului Georgiei, din 25 octombrie 2023. În 2024, Ciucă a condus o singură ședință până în iunie, participând abia pe 17 iunie la o reuniune solemnă dedicată aniversării a 160 de ani de la înființarea Senatului.
Un alt exemplu recent este absența lui de la ședința de pe 4 noiembrie 2024, când s-a votat un proiect de lege pentru indexarea pensiilor militare, pe care el însuși îl susținuse activ. În loc să fie prezent la vot, Ciucă a participat la ceremonia de investire a lui George Tuță ca primar al Sectorului 1, după cum a arătat pe rețelele sociale.
Costurile absenteismului: 124.000 de euro pentru opt ședințe
Conform unor surse, Nicolae Ciucă încasează un salariu lunar de aproximativ 13.900 de lei, la care se adaugă diverse sporuri și indemnizații care ridică venitul său lunar la aproximativ 38.900 de lei, echivalentul a 7.800 de euro. În cele 16 luni de mandat, suma totală încasată de președintele Senatului ajunge la aproximativ 124.000 de euro.
Această remunerație, în contrast cu numărul redus de ședințe pe care le-a prezidat efectiv, a stârnit nemulțumiri și întrebări despre etica de muncă a oficialilor aleși. Un calcul simplu arată că fiecare ședință prezidată de Ciucă a costat bugetul de stat în jur de 15.500 de euro.
Nicolae Ciucă: activitate minimă ca senator
Pe lângă prezența simbolică în ședințele Senatului, Ciucă nu s-a remarcat nici printr-o activitate parlamentară semnificativă ca simplu senator. Conform paginii oficiale a Senatului, el nu a înregistrat niciun discurs politic, nicio interpelare sau întrebare și a luat cuvântul de doar 36 de ori în 573 de ședințe. Din cele 24 de propuneri legislative ale sale, doar 16 au fost adoptate ca legi. La sesiuni de vot, prezența lui a fost, de asemenea, redusă: doar 285 de participări dintr-un total de 2.741 sesiuni.
În fața acestor statistici, mulți români se întreabă dacă Nicolae Ciucă își justifică salariul și beneficiile aferente funcției sale. Redacția Gândul a solicitat Senatului informații oficiale privind sumele încasate de președintele Senatului în mandatul său, dar până în prezent nu a primit un răspuns.
Ce urmează pentru Nicolae Ciucă?
Anul 2024 a fost unul marcat de tensiuni politice, schimbări majore pe scena politică și o coaliție de guvernare instabilă. În contextul în care Nicolae Ciucă se pregătește pentru campania electorală și strategia politică anti-PSD, este de așteptat ca prezența sa în Senat să rămână una simbolică. În cele din urmă, absențele lui Ciucă pun în discuție angajamentul său față de rolul de al doilea om în stat și ridică întrebări despre prioritățile politicienilor aleși, într-un moment critic pentru România.