Agricultura, problemele din sectorul agricol, pierderea soiurilor autohtone și dependența crescândă de importuri.

România, cu solurile sale fertile și tradiția agricolă bogată, se confruntă astăzi cu provocări care pun în pericol viitorul său alimentar. Un exemplu clar al problemelor din sectorul agricol este pierderea soiurilor autohtone și dependența crescândă de importuri. Printre acestea, gogoșarul „Cornel” este un simbol al eșecurilor noastre în conservarea și valorificarea resurselor genetice. scrie Panorama

Povestea gogoșarului Cornel

Gogoșarul Cornel, creat de cercetătorul român Cornel Tănăsescu, a ajuns să fie vândut în întreaga lume sub eticheta „Cornel îmbunătățit”, dar fără a fi recunoscut ca produs românesc. Olanda, renumită pentru horticultura sa avansată, a preluat acest soi și l-a promovat pe piețele internaționale, în timp ce în România, cultivarea soiurilor autohtone este neglijată.

Importuri în loc de valorificare

În anii tranziției și chiar și acum, România a importat masiv produse agricole, în loc să valorifice propriile resurse. De exemplu, în 1996, ziarul „Adevărul” anunța că guvernul importa cartofi în loc să utilizeze cele 9.000 de tone din depozitele locale. Acest fenomen continuă și astăzi, cu România fiind unul dintre cei mai mari importatori de cartofi congelați semipreparați din Franța.

Dependența de importuri și consecințele sale

Această dependență de importuri are consecințe directe asupra economiei și securității alimentare a României. Influențele externe și prețurile sezoniere mari duc la o inflație alimentară semnificativă, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor. În aprilie, INS a raportat că prețurile la alimente au crescut într-un ritm dublu față de indicele general al prețurilor de consum.

Schimbările climatice și tehnologia agricolă

România se confruntă cu probleme grave cauzate de schimbările climatice, cum ar fi seceta, care au redus semnificativ producția agricolă. În anul agricol 2021/2022, producția de porumb a fost cea mai scăzută din 2007 până în prezent, iar floarea-soarelui a atins doar 70% dintr-o producție normală. În plus, decalajele de tehnologizare și lipsa infrastructurii de irigații împiedică fermierii români să concureze eficient pe piața europeană.

Conservarea soiurilor autohtone

Băncile de gene reprezintă o soluție vitală pentru conservarea resurselor genetice. România are două astfel de bănci: la Suceava și Buzău. Acestea trebuie să joace un rol crucial în protejarea biodiversității locale și în promovarea soiurilor autohtone, însă sunt insuficient finanțate și nu sunt acreditate la nivel internațional.

Eforturi pentru recuperarea soiurilor pierdute

Cercetătorul Costel Vînătoru a reușit să recupereze soiuri valoroase, cum ar fi vânăta danubiană și ceapa aurie de Buzău. Aceste eforturi sunt esențiale pentru menținerea independenței alimentare și pentru reducerea dependenței de semințele importate, care nu sunt întotdeauna adaptate condițiilor pedoclimatice din România.

Concluzie: Nevoia unei strategii naționale

Pentru a proteja viitorul alimentar al României, este necesară o strategie națională coerentă care să sprijine cercetarea agricolă, să promoveze cultivarea soiurilor autohtone și să reducă dependența de importuri. Implementarea și finanțarea adecvată a băncilor de gene, precum și educarea fermierilor despre importanța utilizării resurselor genetice locale, sunt pași cruciali în această direcție.

Într-o economie de piață globalizată, România trebuie să își valorifice patrimoniul agricol pentru a-și asigura securitatea alimentară și pentru a-și proteja biodiversitatea unică.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult