Pentru a discuta despre aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), trebuie să analizăm cum se încadrează România între cele 38 de țări membre ale organizației din perspectiva a două criterii: nivelul de dezvoltare economică și gradul de democratizare.
Nivelul de Dezvoltare Economică
Din perspectiva dezvoltării economice, România a fost clasificată din 2019 ca țară cu venituri ridicate (“high income country”), categorie în care se încadrează 34 din cele 38 de țări membre OCDE. Acest statut ar fi împiedicat România să adere la OCDE în anii 2000, deoarece nu ar fi îndeplinit acest criteriu.
Gradul de Democratizare
În ceea ce privește democratizarea, 21 din cele 38 de țări OCDE sunt considerate democrații depline, iar 15 sunt democrații imperfecte, categorie în care se încadrează și România, alături de alte țări din Europa Centrală, precum Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria. Doar două țări membre OCDE, Mexic și Turcia, nu pot fi considerate democrații.
Performanța Macroeconomică a României
Pentru a evalua performanța macroeconomică a României în comparație cu țările OCDE, se pot folosi patru criterii:
- Inflația pentru ultimele 12 luni: România ar fi a patra de la coada clasamentului, cu o inflație mai mare decât Turcia, Columbia și Islanda.
- Deficitul bugetar: Conform prognozelor The Economist pentru 2024, doar Statele Unite ar avea un deficit bugetar mai mare (6,1%) decât România (6%). România stă mai rău decât Turcia (4,6%), Columbia (5,1%) și Mexic (4,7%).
- Deficitul de cont curent: România ar fi ultima în lista OCDE, cu un nivel de 6,5%, depășind Turcia (3%), Columbia (3,1%) și Mexic (0,6%). Polonia, Cehia și Ungaria au un surplus de cont curent.
- Creșterea economică: România ar sta mai bine decât alte țări, cu o creștere economică estimată de 2,5% în 2024. Doar Turcia ar depăși România, cu o creștere de 4%.
Limitările Factorului Forță de Muncă
Creșterea PIB-ului României este drastic limitată de problemele legate de factorul forță de muncă. România se confruntă cu probleme demografice, de calitate a educației și de participare a forței de muncă în economie. Gradul de angajare în România pentru persoanele între 15 și 60 de ani este de 63%, față de media OCDE de 69%. Scorul PISA al României este de 428 de puncte, sub media OCDE de 478 de puncte, iar ponderea persoanelor cu studii superioare în forța de muncă este de 19,7%, față de media OCDE de 41%.
Miturile Urbane ale Economiei Românești
Există mai multe mituri urbane care afectează percepția asupra economiei românești:
- Creșterea accelerată: Mulți cred că economia României poate crește rapid, chiar dacă acest lucru duce la creșterea inflației. Acest lucru este matematic imposibil pentru o țară cu venituri ridicate precum România, al cărei potențial de creștere economică este de 3,5-4%.
- Deficitul bugetar și fondurile europene: Mulți cred că deficitul bugetar nu contează datorită fondurilor europene. Realitatea este că veniturile și cheltuielile trebuie gestionate atent pentru a menține un deficit bugetar sustenabil.
- Modelul de creștere bazat pe consum: România a optat pentru un model de creștere bazat pe consum, similar țărilor anglo-saxone, dar fără a dispune de capitalurile necesare. România ar trebui să urmeze exemplul țărilor europene care promovează creșterea prin exporturi.
Concluzie
România trebuie să abordeze aceste mituri și să implementeze politici economice solide pentru a îmbunătăți poziția sa în cadrul OCDE. Este crucial să se înțeleagă limitările și să se lucreze pentru a le depăși, asigurând o creștere economică sustenabilă și o integrare mai profundă în economia globală.
Notă: Valentin Lazea este economistul-șef al Băncii Naționale a României. Intervenția sa a avut loc la Conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România și a fost făcută în nume personal, neputând fi atribuită instituțiilor cu care este asociat.