Aurora boreală, „cadoul” făcut de furtuna geomagnetică

O furtună geomagnetică rară a provocat apariția aurorii boreale în zone din emisfera nordică unde în mod obișnuit nu este vizibilă, inclusiv în România, Marea Britanie, Franța și SUA.

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) a emis o avertizare rară de furtună geomagnetică severă. Aceasta a alertat operatorii centralelor electrice și navele spațiale aflate pe orbită să ia măsuri de precauție. Avertizarea a fost că furtuna ar putea produce lumini boreale până la sud, până în Alabama și nordul Californiei.

Rob Steenburgh, cercetător la centrul meteorologic spațial al NOAA, a spus că majoritatea oamenilor nu trebuie să facă nimic, deoarece aurora boreală este “cadoul vremii spațiale”. “Evenimentul foarte rar” a fost cauzat de un grup mare de pete solare care a produs câteva erupții solare moderate până la puternice, începând de miercuri dimineață, conform NOAA.

Se aștepta ca furtuna să atingă vârful pe măsură ce cel puțin șapte ejecții de masă coronală converg și se îndreaptă spre Pământ vineri seara sau sâmbătă dimineața. Furtuna geomagnetică este “foarte probabil” să persiste în weekend, potrivit NOAA.

Aurora boreală a fost observată în Marea Britanie, în Golful Whitley, pe coasta de nord-est, în Essex, Cambridgeshire și Wokingham în Berkshire. A fost observată și în Suffolk, Kent, Hampshire și Liverpool. În Irlanda, a fost văzută deasupra Dublinului și deasupra aeroportului Shannon din County Clare.

În România, aurora boreală a putut fi observată în București, Cluj și Vâlcea, și în alte orașe precum Oradea, Târgoviște și Mureș.

Un fenomen similar a avut loc în România anul trecut, în noiembrie.

Imagini similare au fost observate și în Franța și Italia, iar în Elveția au fost surprinse imagini impresionante ale aurorei boreale.

NASA a precizat că furtuna nu a reprezentat nicio amenințare serioasă pentru cei șapte astronauți de la bordul Stației Spațiale Internaționale. Cea mai mare îngrijorare a fost creșterea nivelului de radiații, iar echipajul s-ar fi putut muta într-o parte mai bine protejată a stației, dacă era necesar.

Radiația crescută ar putea amenința unii dintre sateliții științifici ai NASA, iar instrumentele extrem de sensibile ar fi oprite dacă este necesar pentru a evita deteriorarea, conform NASA.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult