Broasca Țestoasă Dobrogeană: Un Simbol al Diversității Biologice în România

Broasca țestoasă dobrogeană, cunoscută științific sub numele de Testudo graeca, este una dintre cele mai emblematice specii de reptile din România. Această specie de țestoasă terestră, întâlnită în special în zona Dobrogei, are o importanță ecologică și culturală deosebită, fiind un simbol al biodiversității locale și un exemplu de adaptare la condițiile climatice specifice acestei regiuni.

Broasca țestoasă dobrogeană, cunoscută științific sub numele de Testudo graeca, este una dintre cele mai emblematice specii de reptile din România. Această specie de țestoasă terestră, întâlnită în special în zona Dobrogei, are o importanță ecologică și culturală deosebită, fiind un simbol al biodiversității locale și un exemplu de adaptare la condițiile climatice specifice acestei regiuni.

Caracteristici Fizice și Comportamentale

Broasca țestoasă dobrogeană se distinge prin carapacea sa rotunjită, de culoare galben-maronie, cu modele geometrice unice. Dimensiunile variază între 20 și 30 de centimetri, femelele fiind, în general, mai mari decât masculii. Această specie are o longevitate remarcabilă, exemplarele trăind frecvent până la 50-70 de ani în sălbăticie.

Comportamentul său este caracterizat de o activitate redusă, preferând zonele uscate și însorite, cu vegetație joasă. În timpul verii, broasca țestoasă dobrogeană se retrage în adăposturi subterane pentru a evita temperaturile extreme, iar iarna intră în hibernare. Această adaptare la mediul temperat-continental îi permite să supraviețuiască în condiții variate.

Habitat și Distribuție

Dobrogea este zona principală de răspândire a acestei specii în România. Regiunea, situată între Munții Măcinului și Marea Neagră, oferă un habitat ideal pentru broasca țestoasă datorită climatului său arid și semi-arid, cu vegetație specifică stepelor și pădurilor xerofile. De asemenea, țestoasele pot fi găsite și în alte regiuni din jurul Mării Negre, inclusiv în Bulgaria, Grecia și Turcia.

Conservarea Speciei

În ciuda abilității sale de adaptare, broasca țestoasă dobrogeană se confruntă cu numeroase amenințări. Degradarea habitatului natural, cauzată de agricultură intensivă, urbanizare și schimbările climatice, pune presiune asupra populațiilor de țestoase. În plus, capturarea ilegală pentru comerțul cu animale de companie și braconajul contribuie la declinul speciei.

În România, broasca țestoasă dobrogeană este protejată prin lege, fiind inclusă pe lista speciilor vulnerabile. Organizațiile de mediu și autoritățile locale desfășoară campanii de conservare și monitorizare a populațiilor sălbatice, precum și programe educaționale menite să sensibilizeze publicul cu privire la importanța protejării acestui simbol al biodiversității dobrogene.

Rolul Ecologic

Broasca țestoasă dobrogeană joacă un rol important în ecosistemele locale, contribuind la menținerea echilibrului natural. Este un consumator primar, hrănindu-se cu plante, ierburi și uneori cu insecte mici, participând astfel la controlul vegetației și la dispersia semințelor. Aceasta influențează sănătatea habitatelor de stepă și ajută la conservarea diversității plantelor.

Broasca țestoasă dobrogeană este mai mult decât o simplă reptilă – este un simbol al frumuseții și rezilienței naturii din România. Eforturile de conservare sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea acestei specii în fața provocărilor actuale. Protejarea și restaurarea habitatelor naturale, precum și conștientizarea publicului, sunt pași necesari pentru a garanta că generațiile viitoare vor putea admira această specie fascinantă în sălbăticie.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult