Călin Georgescu, Dan Barna si Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României

Călin Georgescu, în prezent în centrul atenției publice datorită șanselor sale de a câștiga alegerile prezidențiale, nu este un nou venit pe scena politică românească. De peste un deceniu, numele său a fost vehiculat ca o opțiune pentru funcții de top în stat, inclusiv cea de premier, fiind perceput drept un tehnocrat cu un CV impresionant.

Un trecut ancorat în strategii naționale și organizații internaționale

Activitatea sa a fost de-a lungul timpului asociată cu organizații precum ONU și Clubul de la Roma, ceea ce i-a conferit o aură de elitism intelectual. În 2008, Georgescu a coordonat Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030, pe care o puteti citi aici, un document important care promitea o „viziune coerentă asupra viitorului României”. Acest proiect a implicat numeroase personalități ce aveau să devină relevante politic, inclusiv Dan Barna, Adrian Curaj și Moise Guran.

Legătura cu Dan Barna și strategia dezvoltării durabile

Dan Barna, fost lider al USR și candidat la alegerile prezidențiale din 2019, a fost unul dintre colaboratorii săi pe această strategie. Implicarea lui Barna, dar și a altor personalități precum profesorul Gheorghe Mencinicopschi sau Șerban Sturdza, sugerează că echipa condusă de Georgescu a funcționat ca un laborator intelectual pentru idei politice și economice care au modelat discursurile unor actori politici de-a lungul anilor.

Legătura cu AUR

Prima sa implicare politică directă a venit în 2020, când AUR, partidul condus de George Simion, l-a propus ca premier. Deși propunerea nu s-a concretizat din lipsa unei coaliții, Georgescu a rămas în sfera influenței politice prin susținerea venită din partea unor figuri publice, precum actorul Dan Puric sau europarlamentarul AUR Șerban Sturdza.

Controversele și moștenirea ideilor sale

Deși este recunoscut pentru viziunea sa tehnocrată și pentru discursurile orientate către dezvoltare durabilă, asocierea cu partide și persoane din diverse spectre politice a atras critici. Susținătorii îl laudă pentru coerența viziunii și dedicația față de valorile naționale, în timp ce detractorii îl consideră o figură polarizantă.

Un outsider care devine favorit

Astăzi, Călin Georgescu se prezintă drept o alternativă la sistemul politic tradițional, atrăgând susținerea unor grupuri diverse. Succesul său recent în campanie este un rezultat atât al trecutului său bine consolidat, cât și al strategiilor moderne de promovare, precum implicarea lui BOGPR.

Rămâne de văzut dacă trecutul său tehnocrat și controversat va deveni o ancoră sau un avantaj în confruntarea politică actuală. Alegerile prezidențiale din 2024 ar putea confirma dacă România este pregătită pentru o schimbare de paradigmă sub conducerea sa.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult